Sunt 14 candidați înscriși în cursa pentru alegerile prezidențiale din 2024. Ne vom concentra asupra celor mai relevanți - cinci la număr, conform recentelor sondaje de opinie. Acestea îl dau favorit pe liderul PSD, Marcel Ciolacu, în timp ce locul al doilea loc rămâne disputat între Nicolae Ciucă (PNL), George Simion (AUR), Mircea Geoană (c. independent) și Elena Lasconi (USR). Diferențele dintre aceștia sunt adesea minore, ceea ce sugerează o cursă destul de strânsă pentru al doilea tur al alegerilor.

Marcel Ciolacu, actualul prim-ministru și lider al Partidului Social Democrat, beneficiază de avantajul susținerii unui partid mare, cu o bază electorală extinsă. Poziția sa îi oferă resurse considerabile, însă acesta se confruntă și cu o serie de critici privind gestionarea partidului și deciziile controversate. Alegătorii au, astfel, de ales între promisiunea de stabilitate oferită de PSD și imaginea lui Ciolacu, afectată de incidente mai puțin favorabile. Programul său subliniază măsuri pentru stabilitate economică, creșterea nivelului de trai și combaterea sărăciei.

Pentru Republica Moldova, Ciolacu reprezintă continuitatea unei linii de suport tradițional, dar și riscul unei politici mai puțin inovatoare. În ceea ce privește percepția publică, acesta trebuie să depășească eticheta de lider social-democrat și să atragă și votanți din afara bazei tradiționale PSD, mai ales că acest partid nu a numit de ani buni un președinte al României.

Controverse: Actualul premier Ciolacu, refuză să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Acesta a absolvit studiile postuniversitare fără să aibă diplomă de licență.

Candidatul Partidului Național Liberal, Nicolae Ciucă, fost general de armată, este o figură puternică în contextul securității și apărării naționale. Guvernul condus de Ciucă a avut provocări majore, inclusiv gestionarea pandemiei de COVID-19, criza economică și creșterea prețurilor la energie. În contextul războiului de la graniță, campania sa electorală își pune accentul pe securitatea națională, având în vedere experiența sa militară.

Pentru moldovenii cu cetățenie română, Ciucă poate părea o alegere stabilă, dar rămâne de văzut dacă electoratul va considera că este figura potrivită pentru a reprezenta România pe termen lung. Lipsa carismei sale în rândul publicului larg ar putea fi un dezavantaj într-o campanie electorală unde personalitatea și discursul contează.

Controverse: Una dintre marile controverse legate de numele lui Nicolae Ciucă este legată de acuzațiile de plagiat. La începutul anului 2022, după nici două luni de când devenise premierul României, Nicolae Ciucă a fost acuzat de plagierea tezei de doctorat.

George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor, a devenit una dintre cele mai vocale figuri politice din România. Cunoscut pentru retorica sa naționalistă și abordările extremiste, Simion și-a câștigat susținători în rândul celor care se simt trădați de clasa politică tradițională. Platforma sa se bazează pe critici dure la adresa elitelor politice și promisiuni adesea imposibile, cum ar fi apartamente la prețuri simbolice, atrăgând un electorat mai susceptibil la narative populiste și la propaganda rusească. Având un discurs puternic naționalist, centrat pe suveranitatea și independența României, AUR își propune să protejeze tradițiile românești și să combată influențele străine care ar amenința identitatea națională.

Pentru Republica Moldova, alegerea lui Simion ar putea însemna o ruptură în relațiile cu România și UE, având în vedere tendințele izolaționiste și retorica anti-europeană a acestuia. Cu toate că are la activ o îndelungată activitate pe filieră unionistă, în această campanie nu a pomenit nimic de Unirea Republicii Moldova cu România. AUR a câștigat rapid popularitate pe timpul pandemiei, reușind să acceadă în Parlamentul României. Diana Șoșoacă, o figură profund pro-rusă a politicii românești, a fost descalificată, ceea ce ar putea concentra voturile naționaliste în favoarea lui Simion, crescând șansele sale pentru turul doi, însă cu implicații serioase asupra stabilității și orientării strategice a României.

Controverse: Are interdicție de a intra în Ucraina și este acuzat de întâlniri la Cernăuți cu reprezentanți ai serviciilor speciale rusești. Are interdicţie de a intra în Republica Moldova, până în 1 octombrie 2028 pe aceleași motive.

Mircea Geoană este unul dintre cei mai experimentați diplomați români, cu o carieră vastă, inclusiv ca cel mai tânăr ambasador în Statele Unite, la vârsta de 37 de ani, și secretar general adjunct al NATO. Deși acum candidează independent, Geoană a fost asociat îndelung cu PSD, partid pentru care a candidat și în 2009, pierzând în fața lui Traian Băsescu. Episodul „Mihaela, dragostea mea” vă sună cunoscut? Între timp, s-a distanțat de imaginea sa de lider politic afiliat unui partid, construindu-și o reputație de promotor al euroatlantismului și de specialist în domeniul securității și al relațiilor internaționale, considerat de mulți un atuu, mai ales având în vedere războiul din Ucraina.

Geoană are alura unui „politician occidental” și ar putea atrage electoratul interesat de securitate națională și relații externe, dar rămâne de văzut dacă va reuși să depășească barierele impuse de independența sa actuală, neavând în spate susținerea oficială a unui partid. Pentru Republica Moldova, un președinte cu experiența sa ar putea reprezenta un aliat puternic în eforturile de integrare europeană, dar în România, rămâne o întrebare deschisă dacă publicul va trece peste asocierea sa cu PSD.

Controverse: Este acuzat de un alt candidat la prezidențiale de colaborare cu un fost ofițer israelian, asociat cu fermele de trolli și cu tehnici de manipulare electorală.

Candidata Uniunii Salvați România, Elena Lasconi, s-a remarcat prin abordarea sa practică și dinamică în politică, câștigând simpatia publicului prin stilul său autentic ca primar la Câmpulung, județul Argeș. Ca lideră a USR, Lasconi încearcă să aducă un aer proaspăt într-un partid ce trece printr-o perioadă dificilă, cu fracturi interne și o scădere a susținerii publice. Reformele sale sunt concentrate pe reconstrucția imaginii USR și atragerea unui electorat deziluzionat de promisiunile neîndeplinite ale partidelor tradiționale. Lasconi mizează pe transparență, reforma administrației publice și eliminarea corupției, bazându-se pe popularitatea câștigată la conducerea municipiului Câmpulung și ca susținătoare a reformelor profunde în sistemul politic românesc.

În mod particular, Lasconi a devenit simbolul unei schimbări autentice, fiind percepută drept un lider reformator care ar putea moderniza politica românească. Totuși, lipsa unor cunoștințe elementare referitoare la relațiile internaționale ar putea să o coste, mai ales pentru că ar reprezenta o piedică în a-i convinge pe români că are capacitatea de a gestiona dosare de politică externă complexe, inclusiv privind relațiile cu Republica Moldova. Succesul ei depinde de cât de bine va reuși să-și mobilizeze electoratul progresist și să evite conflictele interne care ar putea slăbi poziția USR în alegerile parlamentare de pe 1 decembrie 2024.

Controverse: A votat „da” la referendumul pentru familia tradițională din 2018, susținând că, fiind creștin-ortodoxă, consideră familia ca fiind formată dintr-o femeie și un bărbat. Este o poziție care a intrat în contradicție cu valorile progresiste pe care le promovează atât ea, cât și partidul pe care îl reprezintă - USR, care a boicotat referendumul și susține parteneriatele civile.

În urma unui număr semnificativ de sondaje realizate de diverse instituții de sondare, se conturează o tendință clară: Marcel Ciolacu se află pe primul loc în cursa prezidențială din România, cu un scor constant între 23% și 28%, indiferent de institutul de sondaje. În schimb, locul al doilea variază. De exemplu, un sondaj realizat de Avangarde-Insomar îl plasează pe Nicolae Ciucă pe locul al doilea, cu 19%, în timp ce un alt sondaj - CURS - îl plasează pe George Simion pe poziția secundă, cu 17%. Iar un sondaj Inscopl îl situează pe Mircea Geoana la doar două puncte procentuale de locul 2, cu 18%.

Această diversitate în ierarhizarea locului al doilea reflectă o competiție strânsă între diverși candidați, ceea ce sugerează o alegere electorală încă fluidă și influențată de diferite dinamici politice și de campanie. Deși Ciolacu domină clar primul loc, restul competiției pentru turul al doilea rămâne incertă și se poate modifica în funcție de evoluțiile din zilele ce urmează.

Fiecare candidat aduce o miză diferită în aceste alegeri prezidențiale. De la experiența internațională a lui Geoană, stilul reformator al Elenei Lasconi, suportul masiv al PSD pentru Ciolacu, la profilul de securitate națională al lui Ciucă și la retorica polarizantă a lui Simion, alegătorii români, inclusiv cei din diaspora din Republica Moldova, vor avea o decizie importantă de luat.

Având în vedere sprijinul considerabil pe care ni l-a oferit România, cetățenii români din Republica Moldova cu drept de vot ar trebui să reflecteze profund asupra impactului acestor alegeri pentru ambele țări și mai ales să participe în număr cât mai mare la vot.