Potrivit informațiilor prezentate pe site-ul său, George Simion a absolvit în 2008 Facultatea de Administrație și Afaceri a Universității de la București. În 2010, Simion devine absolvent al programului de masterat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” de la Iași, având ca temă de cercetare „Crimele comunismului”’. 

George Simion s-a remarcat ca un susținător aprig al mișcării pentru unirea Republicii Moldova cu România. Din 2006, este liderul mișcării „Noii Golani” (făcând aluzie la manifestațiile desfășurate la București în 1990, având numele generic „Golaniada”). 

În 2011, împreună cu un grup de persoane, a pus bazele platformei unioniste „Acțiunea 2012”. Platforma era compusă din peste 30 de organizații unioniste și avea drept scop promovarea idealului unirii.

George Simion a fost unul dintre fondatorii Partidului Alianța pentru Unirea Românilor. Actualmente, este deputat în Parlamentul României, după ce a fost ales în această funcție în urma alegerilor parlamentare din decembrie 2020. Partidul său a obținut atunci 9% din voturi.

George Simion este considerat un politician populist de dreapta și este învinuit, deseori, că ar avea poziție eurosceptică. AUR deseori a fost acuzat de tendințe extremiste, maghiarofobie, idei antivaccinare și antisemitism. Reprezentanții partidului neagă aceste acuzații și se proclamă ca fiind un partid antisistem în spectrul politic românesc. De asemenea, AUR este un partid conservator și afirmă că „familia, națiunea, credința creștină și libertatea” sunt principalii piloni ai ideologiei sale. 

George Simion are relații destul de complicate cu autoritățile Republicii Moldova, fiind expulzat de mai multe ori de pe teritoriul țării. Actualmente, George Simion are interdicție de acces pe teritoriul Republicii Moldova. Șirul de interdicții a început încă în 2009, când la guvernare se afla Partidul Comuniștilor din Republica Moldova. Atunci, lui George Simion nu i s-a permis să asiste la o manifestare cu ocazia împlinirii a 91 de ani de la unirea Basarabiei cu România, scrie Europa Liberă.

Și în decembrie lui 2014, lui Simion i-a fost interzis accesul în Republica Moldova, fiind oprit la vama Leușeni, scrie Adevărul. George Simion a participat la mai multe proteste în contextul crizei politice din 2015, care a urmat după devalizarea sistemului bancar din țara noastră. Politicianul promova constant ideea unirii, ca fiind o soluție pentru problemele cu care se confruntă cetățenii Republicii Moldova.

În mai 2015, George Simion a fost declarat persoană indezirabilă de autoritățile de la Chișinău, fapt ce a stârnit discuții contradictorii în rândul politicienilor de pe ambele maluri ale Prutului. Peste câteva luni, decizia de expulzare a fost suspendată în instanță și, ulterior, anulată. 

VEZI ȘI: Interdicția lui Simion de a intra în Moldova, mărul discordiei între candidații electorali din România. Ciolacu: „Nu am primit informații că ar fi spion rus”

În vara anului 2018, politicianul primește o altă interdicție de intrare pe teritoriul țării noastre, pe un termen de cinci ani. Ulterior, această interdicție a fost prelungită până în 2028. Motivul ar fi dezordinile provocate la postul vamal moldovenesc în cadrul unui „marș al unirii”, dar și alte motive de securitate.

Există diferite ipoteze privind motivele acestei decizii. Una dintre acestea spune că expulzarea lui George Simion ar avea rolul să distragă atenția societății de la scandalul expulzării profesorilor turci. De asemenea, decizia îi oferea președintelui de atunci, socialistul Igor Dodon, posibilitatea să se manifeste ca un „patriot moldovean”, iar ratingul lui George Simion creștea prin victimizare, scrie Europa Liberă. S-a întâmplat într-o perioadă când numeroși reprezentanți ai administrației publice locale semnau declarații de unire cu România. Se presupune că, în așa mod, guvernarea de la Chișinău încerca să focuseze atenția opiniei publice pe probleme de ordin geopolitic și național, trecând în umbră problemele socio-economice și derapajele antidemocratice a regimului condus de oligarhul fugar Vlad Plahotniuc.

În februarie 2024, prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a declarat că „George Simion face parte din efortul de destabilizare în Republica Moldova”, ceea ce a fost motivul principal pentru menținerea interdicției de intrare pe teritoriul Republicii Moldova.

George Simion a fost suspectat, deseori, de viziuni pro-ruse. Astfel, în comentarii pentru presa ucraineană, fostul ministru al Apărării al Republicii Moldova Anatol Șalaru și general-locotenentul Serviciului de Securitate al Ucrainei Oleksandr Skipalski au venit cu acuzații potrivit căror George Simion ar avea contacte cu serviciile ruse de informații și chiar se întâlnea cu ofițeri ruși de spionaj în Regiunea Cernăuți. Reprezentanții AUR au criticat serviciile ucrainene de informații, pentru că ar fi „adversarii tradiționali ai intereselor României și Republicii Moldova” și „au declanșat o ofensivă susținută împotriva celui mai cunoscut politician unionist din țara noastră”.

George Simion și AUR s-au remarcat și în timpul pandemiei de COVID-19, când au participat la numeroase manifestații de protest împotriva restricțiilor sanitare. Mulți membri AUR s-au dovedit a fi susținători ai unor idei conspiraționiste și anti-vaccinare. 

Printre propunerile sale se numără implementarea unui program, în cadrul căruia se vor construi până la un milion de apartamente, la cele mai noi standarde. Prețul promis pentru o locuință cu două camere, de aproximativ 50-55 m.p., este de 35.000 de euro. De asemenea, George Simion propune refinanțarea creditelor ipotecare fără dobândă. 

Planul candidatului este privit ca unul populist de către majoritatea experților. Potrivit specialiștilor în domeniu, costurile de construcție nu pot fi mai mici de 700 - 800 euro per metru pătrat, chiar și în cele mai favorabile condiții, scrie EuroNews.

Planul lui George Simion pentru politica externă prevede creșterea ponderii României în UE și NATO, sporind potențialul militar, geopolitic și economic al țării. Totodată, candidatul optează pentru o Europă a „națiunilor suverane”, ceea ce probabil ar însemna creșterea gradului de autonomie decizională a României în cadrul structurilor europene. 

Un loc aparte în programul de politică externă îi este acordat Republicii Moldova, unirea dintre cele două țări fiind unul dintre obiectivele fundamentale pentru AUR. Politicianul promite „politici sectoriale dedicate realizării acestui deziderat național (economice, fiscale, transporturi și comunicații, culturale etc.)”, fără a oferi alte detalii.

VEZI ȘI: În R. Moldova vor fi deschise 59 de secții de votare pentru alegerile din România. Unde vor fi amplasate

Iată care sunt candidații de la alegerile prezidențiale de pe 24 noiembrie, după ordinea înscrierii în buletinul de vot:

1. Elena-Valerica Lasconi - Uniunea Salvați România;
2. George-Nicolae Simion - Alianța pentru Unirea Românilor;
3. Ion-Marcel Ciolacu - Partidul Social Democrat;
4. Nicolae-Ionel Ciucă - Partidul Național Liberal;
5. Hunor Kelemen - Uniunea Democrată Maghiară din România;
6. Mircea-Dan Geoană - candidat independent;
7. Ana Birchall - candidat independent;
8. Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru - Partidul Alternativa pentru Demnitate Națională;
9. Sebastian-Constantin Popescu - Partidul Noua Românie;
10. Ludovic Orban - Forța Dreptei;
11. Călin Georgescu - candidat independent;
12. Cristian Diaconescu - candidat independent;
13. Cristian-Vasile Terheș - Partidul Național Conservator Român;
14. Silviu Predoiu - Partidul Liga Acțiunii Naționale.

VEZI ȘI: Portret de candidat | Om de afaceri, prietenul fostului PDM, protejatul lui Dragnea și (repetent la facultate) prim-ministrul României. Cine este Marcel Ciolacu