Actualul șef de stat al României, Klaus Iohannis, a depus jurământul de președinte la 21 decembrie 2019. Prin urmare, mandatul acestuia se încheie în 21 decembrie 2024.
Potrivit Constituției României, mandatul președintelui aflat în funcție este de cinci ani şi se exercită de la data depunerii jurământului de președintele nou ales.
Cu toate acestea, ca urmare a deciziei CCR de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale și a relua de la zero procesul electoral, noul președinte nu va punea depune jurământul înainte de 21 decembrie 2024.
Astfel, Constituția prevede și două scenarii pe timpul cărora se poate prelungi mandatul de președinte: în caz de război sau catastrofă, „prin lege organică”.
Însă, „dacă funcţia de preşedinte devine vacantă ori dacă preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor”, mai prevede Constituția României.
Noii parlamentari au fost însă aleși în scrutinul de duminica trecută, 1 decembrie. Procedurile de validare ale rezultatelor acestor alegeri sunt în curs. Potrivit Constituției, „Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri”.
Prin urmare, Klaus Iohannis este cel care are obligația constituțională să convoace noul Parlament.
Noul Legislativ are timp să se constituie până la 21 decembrie, iar imediat pot fi aleși președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților.
Tot Constituția stabilește că „în termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou preşedinte”.
CONTEXT. Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, la 6 decembrie, în unanimitate, anularea alegerilor prezidențiale din România, potrivit unui comunicat al CCR. Procesul electoral pentru alegerea președintelui României va fi reluat în integralitatea, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată.
Judecătorii CCR au decis anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea președintelui României, înainte de turul II între Elena Lasconi și Călin Georgescu.
Acest lucru înseamnă că alegerile vor fi luate de la zero, candidații trebuind să se înscrie din nou și trebuind să treacă prin procesul de validare de la Biroul Electoral Central.
Amintim că, primul tur al scrutinului prezidențial din România a fost validat de Curtea Constituțională , la 2 decembrie curent.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.