Femeia a rugat-o pe Sandu să le ofere „statut de refugiat” moldovenilor din zonă.
„Este imposibil de rezistat, vă rugăm”, i s-a adresat femeia.
Drept răspuns, șefa statului i-a cerut datele de contact. Maia Sandu a mai precizat că autoritățile „s-au oferit să procure gaze naturale, inclusiv pentru stânga Nistrului”, iar acum caută soluții alternative.
„Dar știți că este nevoie de cooperare și de cealaltă parte”, a subliniat președinta.
CONTEXT. În dimineața zilei de 9 ianuarie curent, Președinția a anunțat că șefa statului, Maia Sandu, va avea întâlniri cu autoritățile locale din satele aflate în Zona de Securitate. Oficială este însoțită însoțită de premierul Dorin Recean și vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian.
Sandu va avea planificare întâlniri cu autoritățile locale, liderii comunităților și locuitorii din satele afectate. De asemenea, șefa statului urma să viziteze școli, grădinițe, un centru medical și alte instituții importante din zonă.
La 6 ianuarie, Comisia pentru Situații Excepționale a dispus ca distribuitorul de energie electrică Premier Energy să conecteze satele Varnița și Copanca la rețeaua sa.
Totodată, 14 localități vor fi integrate în rețelele de distribuție de gaze naturale ale operatorilor licențiați din cadrul Moldovagaz.
Citește și: Guvern. „Deficit acut”. Volumul de energie produs de MGRES nu este suficient pentru malul stâng al Nistrului
Întreprinderea rusă Gazprom a anunțat compania fiică Moldovagaz că, începând cu 1 ianuarie 2025, va suspenda livrarea de gaze către Republica Moldova. În rezultat, regiunea transnistreană a rămas fără gaz. Iar localitățile de pe malul drept al Nistrului au rămas fără energia electrică produsă de Centrala de la Cuciurgan, care funcționa pe bază de gaz.
„Rusia folosește energia ca armă politică, transformând oamenii din regiunea transnistreană, pe care o controlează prin armata staționată ilegal, în ostatici”, a reacționat premierului Dorin Recean.
Contractul privind furnizarea gazelor naturale pentru R. Moldova a fost încheiat în decembrie 2006 între SA Moldovagaz și SAP Gazprom, renegociat în octombrie 2021 și valabil până la 30 septembrie 2026. Astfel, compania rusă are obligația de a asigura livrarea gazelor până la hotarul cu Republica Moldova.
La sfârșitul anului 2021, în cadrul negocierilor dintre „Moldovagaz” și „Gazprom”, s-a constatat că țara noastră ar fi acumulat o datorie istorică de peste 700 de milioane de dolari. Compania rusă i-a cerut Chișinăului să recunoască această datorie ca fiind a Republicii Moldova și s-o ramburseze în regim de urgență. Prin acordul comun al celor două părți, a fost demarat un audit extern independent. În 2023, auditorii au demonstrat că partea moldovenească trebuie să-i achite Gazpromului o datorie de 8,6 milioane de dolari. Potrivit concluziilor din raport, restul sumei fie nu a fost demonstrată, fie a expirat.
Mai mult, R. Moldova poate înainta pretenții financiare către partea rusă de cel puțin 160 de milioane de dolari. Gazprom nu a acceptat rezultatele auditului.
Cât despre regiunea transnistreană, rămasă fără gaz, Ministerul Energiei din R. Moldova, la 11 decembrie, a fost propus ca Tiraspoltransgaz să considere achiziționarea gazelor naturale de pe bursa BRM, ca alternativă în caz de oprire a livrărilor de la Gazprom.
La 20 decembrie 2024, a fost propusă modalitatea de cooperare prin achiziția de gaze naturale de către Energocom și prelucrarea lor în energie electrică la MGRES. „Până astăzi nu avem niciun răspuns la această formă de cooperare”, sublinia Ministerul Energiei.
La 2 ianuarie 2025, Moldovagaz și Energocom i-au propus companiei Tiraspoltransgaz un mecanism de achiziție a gazelor naturale de pe piețele regionale.
Ulterior, Maia Sandu a propus ajutor umanitar pentru a sprijini regiunea, însă Tiraspolul a refuzat acest ajutor. Totodată, „Tiraspoltransgaz” a refuzat ajutorul propus de „Moldovagaz” și „Energocom”. Mai mult, aceștia așteaptă ca Gazprom-ul rus să reia livrările de gaze.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.