Criticii regimului Lukașenko, precum și organizațiile pentru drepturile omului, au calificat aceste alegeri drept fraudate.
În timpul celui de-al șaselea mandat, liderul belarus a suprimat orice formă de disidență, în urma protestelor de amploare din 2020.
La fel, acesta și-a consolidat relațiile cu Moscova. Această apropiere a culminat cu permiterea desfășurării trupelor ruse pe teritoriul Belarusului pentru invazia Ucrainei din 2022.
Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a declarat sâmbătă că Lukașenko nu are nicio legitimitate, considerând alegerile un afront la adresa democrației.
De asemenea, mai mulți europarlamentari au cerut să nu fie recunoscute rezultatele, având în vedere precedentul din 2020, când reprimarea brutală a mișcărilor de protest a șocat comunitatea internațională.
Într-un interviu din ianuarie acordat AFP, Svetlana Tihanovskaia, lidera opoziției aflate în exil și fostă candidată la alegerile din 2020, a condamnat aceste alegeri drept „fictive”, organizate într-un climat de intimidare și teroare.
Datele ONU indică faptul că peste 300 de mii de belaruși, dintr-o populație de nouă milioane, au fost nevoiți să părăsească țara din motive politice, majoritatea refugiindu-se în Polonia.
În același timp, organizațiile pentru drepturile omului raportează că în Belarus există peste 1.200 de deținuți politici, care sunt ținuți în condiții dificile, fiind adesea privați de asistență juridică sau de contactul cu familiile lor.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.