Eu m-am născut în Uniunea Sovietică, într-o familie moldovenească, în care bunicii erau români în inimă și comuniști din forță. Când s-a destrămat Uniunea Sovietică, îi găseam târziu noaptea, învățând alfabetul latin și salutând calea democratică a Moldovei. Rușii erau întotdeauna „ocupanți” și bunicii credeau că viitorul Moldovei era de partea României și Occidentului. Anii ’90 ne-au văzut pe noi în mare sărăcie și mizerie, iar pe ruși, pășind spre o direcție pro-vest pe cinci minute. Acest parcurs n-a fost să fie. Odată cu instalarea lui Putin la Kremlin, Rusia a ales calea imperialistă.
În ultimii 25 de ani, în Europa de Est, eticheta „pro-Rusia” a devenit sinonimă cu valorile conservatoare/naționaliste/oligarhice/autocratice, iar „pro-occidental” cu valorile liberale/pro-drepturi/democratice. Occidentul – incluzând SUA și Europa – era perceput ca un bloc unitar și, deși forțele conservatoare au încercat să domine anumite state europene, acestea au fost întotdeauna contrabalansate de un „Occident” mai puternic. Pentru 33 de ani, în Republica Moldova, etichetele de conservator și liberal au fost interschimbabile cu cele de pro-Rusia și pro-Occidental.
Astăzi, însă, nu mai este așa. SUA nu mai reprezintă Occidentul, iar Europa se confruntă cu nesiguranța unității valorilor sale. Astfel, ideea de a fi pur și simplu pro-occidental sau pro-rus nu mai funcționează. Trebuie să ne reorientăm și să ne adaptăm la o lume în care valorile contează mai mult decât naționalitățile. Confuzia din ultimii 25 de ani – când comuniștii, care în categoriile științei politice ar fi trebuit să fie extrema stângă, erau pro-Putin – extrema dreaptă, acum este și mai mare. În 2025, am ajuns să aflăm că o persoană care se autointitulează pro-Occident (liberal în vocabularul nostru) poate să susțină o agendă pro-Trump - extrema dreaptă, conservativ. Iar unii, care se numesc pro-europeni, văd o Europă a lui Victor Orban sau Giorgia Meloni. Vocabularul nostru politic este stricat complet!
Timpul pentru această schimbare radicală nu este tocmai favorabil pentru noi, având în vedere că ne apropiem de alegeri parlamentare importante și că partidele pro-europene/liberale sunt sub-reprezentate. Este posibil să apară noi actori care se vor declara pro-europeni, însă trebuie să analizăm cu atenție programele și propunerile: sunt ele cu adevărat pro-europene sau doar pro-conservative europene? Promovează egalitatea pentru toți sau restrâng drepturile unor categorii?
Jocul este complicat și confuz, însă înțelegerea profundă a valorilor și alegerea în cunoștință de cauză pot reprezenta o oportunitate sau un eșec major pentru țara noastră.
Astăzi, SUA ne arată clar că alegerea trebuie făcută pe baza valorilor, nu a naționalităților. Rusia ar putea, după 30 de ani, deveni liberală – iar atunci, cum ne vom defini? Vom mai ataca pro-rușii? Europa ar putea deveni total conservatoare, ce facem atunci? Nu mai suntem pro-europeni? Țările își schimbă ideologiile, este ceva normal și bine cunoscut în istorie, însă această schimbare se întâmplă prima dată în 80 de ani, iar noi am crescut cu o viziune alb-neagră. Donald Trump ne-a deschis ochii și ne-a stricat vocabularul: totul se schimbă și doar valorile contează. Valorile în care educăm copiii sunt fundamentul oricărei alegeri.
Întrebările esențiale sunt:
- Vrem drepturi pentru toți sau doar pentru unii? Cum putem fi siguri că, alegând drepturi pentru câțiva, nu vom ajunge să fim excluși?
- Vrem respect sau impunerea unui control autoritar prin obediență?
- Vrem sisteme sociale echitabile sau un stat oligarhic care împarte averea între „oamenii lor”?
În timp ce Europa este divizată în valori, iar Orban și Meloni au fost invitați la inaugurarea lui Trump, alături de lideri de extrema dreaptă din Franța, Germania și Spania – nu ne mai putem gândi în termeni de pro-european versus pro-Rusia. Trebuie să fim atenți și să ne uităm la fapte, nu la țări sau pașapoarte. Dacă vom continua să gândim în termeni binari, riscăm să alunecăm spre extrema dreaptă, prezentă atât în partea dreaptă, cât și în cea stângă a Moldovei. Rezistăm?
VEZI ȘI: Mituri și realități despre ONG-uri: tot ce te-ai temut să întrebi și ți-ai imaginat greșit
Contributorii sunt o comunitate de persoane, organizații, think tank-uri și companii care participă la diversificarea agendei publice prin opinii, comentarii, analize sectoriale și expertize bazate pe experiență și cunoștințe solide. Contributorii AGORA sunt cei care ne ajută să înțelegem mai bine procesele sociale, economice și politice din țară și din lume. Contributorii AGORA activează în cele mai diverse domenii - de la urbanism, banking la agricultură, comunicare și psihologie, dându-ne acces la domenii de interes foarte vaste, ceea ce ne ajută să creăm întregul puzzle, care este AGORA. Ținem să menționăm, că acesta este un proiect necomercial, iar contributorii nu sunt remunerați pentru materialele livrate.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.