Cum își cumpără Republica Moldova gaze naturale: Surse și mecanisme (EXPLAINER)

Piața de achiziție și de furnizare a gazelor naturale către consumatorii finali implică o listă de participanți cu atribuții clar definite. Pe lângă consumatori, vorbim despre furnizori, distribuitori, operatori de rețele și, nemijlocit, surse.

În cazul Republicii Moldova, compania de stat S. A. Energocom este principala entitate care trebuie să asigure sursele de gaze naturale. Cu alte cuvinte, compania identifică gazul pe piețele externe și apoi îl vinde furnizorilor din țară.

În 2024, Energocom a acoperit 83,72% din volumul total de gaze ale țării. Mai sunt și mici importatori, precum Natural Gaz DC (4,64%), ERU Aurora SRL (3,6%), Transautogaz SRL (2,96%).

Urmează rolul S. A. Moldovagaz. Compania cumpără gazele naturale de la Energocom și le livrează consumatorilor finali, fie că e vorba de gospodării sau agenți economici. În 2024, furnizarea gazelor a fost asigurată de 15 companii, iar Moldovagaz a înregistrat o cotă de piață de 88,95%, scrie Mold-street.com.

Flacăra albastră ajunge în casele populației prin conducte, gestionate și acestea de o entitate. E vorba de operatorul sistemului de transport Vestmoldtransgaz.

Până în septembrie 2023, infrastructura de transport al gazelor și interconectările cu rețelele externe erau în grija Moldovagaz. Comisia Situații Excepționale a separat însă activitățile de furnizare și de transportare a gazelor naturale, ca pe piața electrică. Mai exact, a decis să transfere, pe un termen de cinci ani, atribuțiile de transportare pe seama Vestmoldtransgaz, companie deținută de acționarii Transgaz din România (75%) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cu 25%. 

Gazele din Rusia au fost, mulți ani la rând, principala sursă pentru Moldova, pe baza unui contract semnat în 2006 între Moldovagaz și Gazprom. Documentul a fost renegociat în 2021, fiind valabil până în 2026.

În octombrie 2022, contrar prevederilor din respectivul contract, gigantul rus a limitat livrările către R. Moldova cu 30% și a plafonat volumul la numai 5,7 milioane de metri cub de gaz pe zi. Pe timp de iarnă, asta reprezintă aproximativ 40% din necesarul ambelor maluri ale Nistrului sau 100% din necesarul de gaz al regiunii transnistrene a țării.

În decembrie 2022, Chișinăul i-a cedat regiunii transnistrene întregul volum de gaz rusesc pentru a primi, în schimb, energie electrică la tarif preferențial. Prin urmare, cetățenii de pe teritoriul controlat au fost asigurați cu gaz cumpărat de pe piață.

Obținerea „independenței” față de gazele rusești a dus la creșterea prețurilor de achiziție. Autoritățile au intervenit cu măsuri de atenuare a impactului, compensând o parte din consum.

Mai multe despre situația actuală din stânga Nistrului vezi aici: Gazprom oprește livrarea gazelor naturale. Ce înseamnă asta pentru R. Moldova și ce urmează (EXPLAINER).

Așa cum relațiile cu Gazprom rămân incerte, din cauza contextului geopolitic și a renegocierilor contractuale, atenția actorilor energetici din R. Moldova s-a îndreptată către furnizori europeni. Moldova a început să cumpere gaze din alte surse, pentru a-și reduce dependența de Rusia.

Astfel, necesarul național este acoperit pe două căi. În primul caz, sunt contractele bilaterale, care sunt acorduri semnate între Energocom și furnizori europeni. A doua cale - prin achiziții pe piețele spot. Energocom cumpără gaze la prețuri de piață în funcție de necesarul național și de fluctuațiile prețurilor.

R. Moldova a început să facă achiziții pe piața spot din 2022. Scopul inițial era diversificarea surselor şi acoperirea consumului pe malul drept, după ce Gazprom a redus unilateral livrările. La fel, se căutau prețuri mai avantajoase. De atunci, pe teritoriul controlat nu s-au mai consumat gaze rusești.

De pe piața spot, gazul poate fi procurat la prețuri avantajoase, când piața este în scădere. Pentru evitarea monopolului și pentru diversificare, se pot alege diferiți furnizori. În plus, țara poate cumpăra gaze vara, când e mai ieftin, îl poate depozita și-l poate folosi pe timp de iarnă, când prețurile cresc.

De altă parte, riscurile presupun prețuri imprevizibile. Deși există factori ce influențează fluctuațiile, nu întotdeauna prețurile îndreptățesc așteptările. Plus la toate, cantitățile disponibile sunt limitate. Țările surse pot limita vânzările pe timp de criză.

Achizițiile de gaze de pe piața spot se desfășoară în mai multe etape. Întâi de toate, Energocom estimează necesarul pentru următoarele zile sau luni, în funcție de cererea plasată de către furnizorul universal de gaze, Moldovagaz. În același timp, Energocom monitorizează prețurile gazului pe bursele europene, așa ca Title Transfer Facility din Țările de Jos, considerată referința principală pentru prețurile gazelor în Europa, sau Central European Gas Hub, Austria - urmărită pentru tranzacțiile din Europa Centrală.

Având prețurile orientative și necesarul estimat, Energocom plasează o ofertă de cumpărare pe platformele de tranzacționare internaționale.

La fel, cererea de cumpărare poate lua forma unei solicitări directe către companii. Condițiile unei asemenea licitații de cumpărare sunt stricte. Toate sursele de gaze primesc, prin e-mail, solicitarea la aceeași oră și au același timp rezervat pentru a expedia oferta de preț către Energocom.

Dacă pe o anumită bursă sau ofertă primită prețul este bun, Energocom finalizează achiziția. Ulterior, se semnează contractul de livrare. Gazul poate fi achitat în avans sau la livrare, în funcție de condițiile agreate cu furnizorul.

Există și contracte bilaterale, care sunt acorduri directe pe termen lung sau mediu între furnizor și un cumpărător, prin care sunt stabilite prețul, volumul și condițiile de livrare a gazelor. Până recent, cel mai mare contract de acest gen era cel cu Gazprom. Acum, este contractul încheiat cu Romgaz.

AGORA precizează că, din 2023, Energocom poate achiziționa gaze naturale prin negocieri directe. Anterior, compania a anunțat acorduri încheiate cu companii din România și Grecia.

După ce Energocom a achiziționat volumele necesare de gaze, entitatea se transformă în vânzător. De obicei, oferta de vânzare poate fi plasată pe Bursa Română de Mărfuri - BRM East Energy. Aici vând gaze și alți traideri, iar Moldovagaz este în drept să aleagă. Până acum, cel mai bun preț s-a dovedit a fi cel oferit de Energocom.

Astfel, gazele ajung în gestiunea furnizorului Moldovagaz, care le livrează consumatorului final. Este de menționat că, de la etapa procurării gazelor și până la consum, intervin alte aspecte, precum costuri de tranzit și transport, ceea ce formează tariful final pentru consumatori.

În iunie 2022, BERD i-a acordat R. Moldova un împrumut de 300 de milioane de euro, destinat consolidării securității energetice prin achiziționarea de rezerve strategice de gaze naturale. Suma a ajuns în două tranșe:

• Prima tranșă: 100 de milioane de euro, utilizată pentru diversificarea surselor de achiziție a gazelor naturale.
• A doua tranșă: 200 de milioane de euro, destinată achiziției gazelor naturale pentru situații de urgență.

Până în ianuarie 2023, Energocom a valorificat integral aceste fonduri pentru a procura volume suficiente de gaze naturale, asigurând astfel necesarul pentru sezonul de iarnă.

Împrumutul oferit de BERD impune anumite condiții de care Energocom trebuie să țină cont la etapa de achiziție a gazelor.

În 2024, pentru procedura de achiziții, Energocom a organizat 109 runde de licitații, procurând 830 de milioane de metri cubi de gaze naturale și respectând regulile creditului BERD. În total, au participat până la nouă competitori din Europa. Iar 37 de runde s-au finalizat cu succes și au fost încheiate contracte de livrare.

Regulile spun că la licitații participă reprezentanți ai instituțiilor de drept, reprezentanți ai Ministerului Energiei, Agenției Proprietății Publice, ai corpului de control al prim-ministrului și ai societății civile.

Pentru tot volumul procurat în cursul anului trecut, a fost folosit creditul BERD, grantul norvegian Nansen și surse financiare proprii ale companiei de stat. 

În total, în 2024, gazele naturale au fost achiziționate de la opt companii din UE, plus cantități de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM). Energocom precizează că circa două treimi din volume au provenit de la entități din România: OMV Petrom, Romgaz, Engie Energy România și BRM. 

Gazul cumpărat ajunge în prezent în Moldova prin interconectorul Iași-Ungheni-Chișinău, care a devenit operațional în 2022. Acest gazoduct, cu o lungime de 150 km și o capacitate anuală de 1,85 miliarde de metri cubi, i-a permis Republicii Moldova să acceseze piața europeană de gaze și să-și asigure necesarul energetic.

Ucraina a oprit tranzitul gazului rusesc pe teritoriul său, de la 1 ianuarie 2025. Era calea ce asigura raioanele de est ale țării cu gaze naturale.

În prezent, stocurile de rezervă ale țării se păstrează în sistemul de conducte românesc, însă marea parte a volumelor este stocată în Ucraina. Prin urmare, există un flux nesemnificativ în sensul moldo-ucrainean, atunci când Chișinăul retrage sau pune la pătrare cantități.

Cât despre regiunea transnistreană, Tiraspolul a refuzat sprijinul Uniunii Europene, de 60 de milioane de euro, care urma să asigure energetic cetățenii malului stâng.

Pretinsul ministru de externe din stânga Nistrului, Vitali Ignatiev, a anunțat că regiunea planifica să obțină gaze naturale printr-un mecanism de creditare oferit de Moscova, prin intermediul unei companii din Ungaria, care are sediul în Elveția - MET Group.

În prezent, gazul intră în regiune prin nordul țării, punctul Alexeevca, prin zona Ungheni, fie prin punctul Isaccea-Orlovka, în funcție de capacitatea disponibilă pentru rezerve.

AGORA amintește că tranzitul pe teritoriul țării este permis de autoritățile constituționale în baza unor condiționalități impuse Tiraspolului:

• eliberarea deținuților politici
• rezolvarea problemei liceului din Rîbnița
• păstrarea televiziunii publice moldovenești în grilă
• scoaterea posturilor de control instalate în 2022.