Summitul „Coaliției celor dispuși”. Statele care susțin Ucraina dincolo de declarații

Summitul nu se limitează la declarații de intenție, ci vizează măsuri tangibile pentru sprijinirea Kievului. Președintele francez Emmanuel Macron, inițiatorul acestei mobilizări fără precedent a celor mai curajoase state, a subliniat că obiectivul principal este asigurarea unui sprijin militar imediat pentru Ucraina, crearea unui model de apărare, echivalentul NATO în Europa, care să descurajeze viitoare agresiuni rusești și stabilirea unor garanții de securitate concrete, inclusiv prin oferirea unui scut nuclear care să păzească continentul de imperialismul rusesc.

Una dintre opțiunile aflate în discuție este chiar posibilitatea desfășurării de trupe străine pe teritoriul ucrainean. În acest context, apare o întrebare esențială: este Europa pregătită să ia măsuri decisive, inclusiv împotriva voinței Moscovei?

În fața negocierilor tot mai dificile dintre Rusia și Ucraina, intermediate de Statele Unite prin administrația Trump, liderii europeni pare că s-au trezit brusc din somnul „America protejează Europa” și au adoptat o poziție fermă. Emmanuel Macron și Olaf Scholz au declarat că Franța și Germania nu vor accepta condițiile impuse de Putin și că sprijinul pentru Ucraina va continua.

Aceste declarații vin și cu acțiuni concrete, unde în ultima săptămână, Berlinul a anunțat deblocarea sprijinului militar de trei miliarde de dolari pentru Kiev. De asemenea, Parisul a anunțat și el un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de două miliarde de euro. Însă rămâne de văzut dacă restul Europei va avea aceeași determinare, pentru că pe lângă accelerarea ajutorului militar pe termen scurt pentru statul Ucrainean, ideea dislocării unor trupe de menținere a păcii nu este susținută de mai multe state europene.

Construirea unei forțe suficient de mari pentru a acționa ca un factor de descurajare credibil - oficialii britanici au vorbit despre dislocarea în Ucraina a 10.000-30.000 de soldați. Acest lucru ar fi, de asemenea, un efort considerabil pentru națiunile care și-au micșorat armatele după Războiul Rece, dar care acum se reînarmează.

Și totuși de unde banii pentru aceste inițiative, pentru că nu există încă un consens politic referitor la folosirea celor 200 de miliarde de euro, active înghețate rusești, pe care mai mult state europene, inclusiv cei mai activi referitor la această chestiune, Franța, Marea Britanie și Spania le doresc în a finanța efortul ucrainean de rezistență în fața invaziei brutale a Federației Ruse.

Partenerii europeni ai Kievului trebui să facă eforturi financiare mai mari, aceasta ar fi singura soluție, tocmai de aceea există această coaliție a celor dispuși, cei care vor da mai multe resurse din propriul buzunar, pentru un efort comun de pace.

În acest context, ideea de a întări „stâlpul european” al NATO a fost susținută de președintele francez Emmanuel Macron, care a sugerat finanțarea acestuia în mare parte prin împrumuturi comune, asemenea celor utilizate în timpul pandemiei de Covid-19. De această dată, nevoile financiare pentru a sprijini industria de apărare europeană sunt estimate la peste 500 de miliarde de euro. Comisia Europeană a identificat deja sectoarele strategice ce necesită investiții urgente, precum munițiile, apărarea antiaeriană, dronele și rachetele cu rază lungă de acțiune.

În ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, summitul de la Bruxelles a subliniat opoziția Ungariei, care a refuzat să semneze declarația comună a UE privind sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei. În ciuda acestui obstacol, 26 din cele 27 de state membre au susținut angajamentele de ajutor militar pentru Kiev. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a indicat că Ucraina ar putea deschide primele două capitole de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană până la mijlocul anului 2025, în ciuda blocajului din partea Budapestei.

Un alt punct important al summitului a fost abordarea privind crearea unui acord de parteneriate de securitate cu țări precum Norvegia, Turcia și Marea Britanie, pentru a întări securitatea europeană în cazul unei posibile retrageri a Statelor Unite din NATO sub conducerea lui Donald Trump. Acest acord ar putea înlocui NATO ca principalul pilon de apărare pentru Europa.

La aceasta se mai adaugă și noua inițiativă franceză, care promovează ideea unui scut nuclear european, ce implică desfășurarea de avioane cu armament nuclear în Germania. Totodată, Berlinul caută să-și consolideze securitatea apelând la sprijinul Marii Britanii și al Franței, pe fondul incertitudinilor legate de angajamentul Statelor Unite.

Joi, 20 martie 2025, la Bruxelles, liderii Uniunii Europene s-au reunit într-un summit excepțional dedicat consolidării securității continentului și gestionării situației din Ucraina. Evenimentul a fost marcat de discuții intense despre strategia de apărare europeană și viitorul sprijinului pentru Kiev, în contextul evoluțiilor geopolitice și al amenințărilor rusești tot mai persistente.

Unul dintre subiectele centrale ale summitului a fost propunerea Comisiei Europene de a permite statelor membre să aloce până la 1,5% din PIB-ul lor pentru cheltuieli militare, fără a încălca reglementările bugetare ale UE.

Aceasta este o măsură destinată să întărească capacitățile de apărare ale Uniunii până în 2030, în contextul în care cheltuielile militare ale celor 27 de state membre au crescut cu 31% din 2021, ajungând la 326 de miliarde de euro în 2024. Deși Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a apreciat progresele realizate, ea a subliniat că acestea sunt insuficiente pentru a asigura o apărare solidă și eficientă.

În ciuda provocărilor și tensiunilor interne, liderii europeni au reușit, în sfârșit să înțeleagă pericolul rusesc, dar mai ales necesitatea de a merge mai departe în consolidarea unei strategii comune de apărare în speranța de a reduce dependența de NATO și de a asigura o apărare mai solidă și mai integrată a UE, printr-un plan denumit „ReArm Europe", cu un buget de 800 de miliarde de euro, destinat consolidării capacităților de apărare ale statelor membre. 

În concluzie, ultimele două summit-uri europene au pus în evidență progresele și obstacolele în construirea unei apărări europene comune, în prisma cedărilor tot mai mari a Statelor Unite pentru Federația Rusă, care a acceptat unele dintre precondițiile Moscovei în schimbul acceptării unui armistițiu la Marea Neagră cu Kievul.

În ciuda divergențelor interne și a reticenței unor state membre, UE rămâne angajată să sprijine Ucraina și să întărească securitatea europeană prin măsuri financiare și politice care să răspundă provocărilor actuale și viitoare. Europa înțelege foarte bine că trebuie să sprijine o pace justă în Ucraina, nu doar pentru statul ucrainean, ci pentru propria siguranță a cetățenilor europeni.