Fuga deputatului Nesterovschi în Transnistria, condamnat la 12 ani de închisoare pentru corupție politică și căutat de autorități, a fost organizată sub protecția serviciilor ruse, așa după cum o demonstrează și dovezile publice ale Serviciului de Informații și Securitate. Acest caz constituie o dovadă clară că Moscova tratează țara noastră ca pe un bastion securizat pentru operațiunile sale clandestine. Mai mult decât atât, acest caz transmite un semnal alarmant: Rusia este hotărâtă să sprijine în continuare elementele destabilizatoare din Moldova, oferindu-le protecție și resurse pentru a submina statul din interior.
În contextul alegerilor parlamentare din toamnă, aceste evenimente nu fac altceva decât să accentueze acțiunile subversive ale Rusiei și să demonstreze pericolele reale la care suntem expuși. Dacă nu reușim, ca stat, să contracarăm aceste influențe externe și interne, riscurile pentru procesul electoral vor fi enorme. Rusia va încerca din nou să se infiltreze în campaniile electorale, să influențeze votul și să sprijine partidele și candidații care le sunt loiali, tocmai pentru a preveni un viitor pro-european al Moldovei.
Nesterovschi a acceptat fonduri din partea grupului Șor și ar fi fost implicat într-o schemă ilegală de finanțare a Partidului „Renaștere”. Rusia, nu doar prin intermediul agenților săi de influență precum Ilan Șor, ci și prin acțiuni directe, va găsi rapid un alt Nesterovschi pentru a-și urmări interesele și a submina stabilitatea internă a Republicii Moldova. Nesterovschi este un singur nume, autoritățile statului se confruntă cu o vastă rețea bine-organizată care se încadrează (este puțin spus) în dosarele de corupție politică.
Moldova, „cuib al agenturii ruse”
În 2023, avertizam că numărul exorbitant de mare de „diplomați” ruși care activau pe teritoriul Republicii Moldova ar fi trebuit să ne pună în gardă. Se cunoștea deja că unii cetățeni ai Federației Ruse desfășurau activități departe de cele diplomatice. Agentura rusă de la Chișinău lucra și lucrează în continuare pentru a destabiliza instituțiile statului, a influența alegerile și a identifica vulnerabilități ale Moldovei, inclusiv prin accesarea informațiilor transmise de partenerii occidentali.
Un moment de cotitură a fost reprezentat de investigațiile jurnalistice din 2023, care au demonstrat că Ambasada Rusiei din Chișinău, o clădire ce ocupă un cartier întreg din centrul capitalei, funcționa ca un centru de spionaj în coasta NATO. Drept urmare, autoritățile moldovene au decis reducerea numărului de diplomați ruși de la 71 la 26, semnalând o schimbare de optică în raport cu toleranța față de agresiunile hibride ale Kremlinului.
Însă din 2023 până acum, provocările și ingerințele rusești nu au făcut decât să escaladeze. Cazul fostului șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale, Igor Gorgan, suspectat de spionaj în favoarea Rusiei și presupusa sa colaborare cu un ofițer GRU, Alexei Makarov, arată cât de adânc infiltrați sunt agenții Moscovei în instituțiile-cheie ale statului. De asemenea, trimiterea în judecată a unui fost angajat al Parlamentului, Ion Creangă, și a unui polițist de frontieră pentru trădare de țară, după ce au furnizat informații unui angajat al Ambasadei Ruse, confirmă dimensiunea fenomenului.
Este bine, dar gravitatea situației cere mai mult
Expulzarea a trei diplomați ruși este un pas important, dar insuficient. Faptul că unul dintre aceștia era co-președinte al Comisiei Unificate de Control din partea Federației Ruse pentru reglementarea conflictului transnistrean este un semnal clar că acțiunile ostile îndreptate împotriva justiției Republicii Moldova nu numai că nu sunt tolerate, ci sunt pedepsite, atenționând și așa numitele autorități de la Tiraspol, care au permis, inclusiv această operațiune pe teritoriul controlat.
În acest context al necesității unui răspuns diplomatic mai ferm din partea autorităților Republicii Moldova, amintesc faptul că ambasadorul Federației Ruse, Oleg Ozerov, nu a fost încă invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare. Aceasta nu reprezintă prima sa abatere în cadrul „mandatului” său. Un prim incident a avut loc atunci când diplomatului rus i-au fost prezentate fragmente din dronele rusești căzute pe teritoriul Republicii Moldova. Acum, operațiunea serviciilor de informații reprezintă a doua abatere. Câte astfel de acțiuni vom mai permite pe teritoriul țării?
De ce este această situație crucială în contextul alegerilor parlamentare din toamnă? Pentru că, așa cum s-a întâmplat și în februarie 2023, Rusia intenționează să folosească rețele de spionaj, facilitarea transferurilor financiare ilegale, incitarea urii interetnice și recrutarea de protestatari pentru a destabiliza Moldova. Scopul final al Kremlinului este blocarea aderării țării la Uniunea Europeană și transformarea sa într-un pion al Moscovei în războiul împotriva Ucrainei.
Astfel de operațiuni fac parte din mecanismul de agresiune hibridă orientată împotriva Moldovei și urmăresc subminarea statului și a integrării sale europene.
În loc de concluzii
Spionajul și corupția politică sunt principalele arme ale războiului hibrid dus de Rusia împotriva Republicii Moldova. Politicieni precum Ilan Șor, Marina Tauber, Alexandr Nesterovschi, Irina Lozovan și Evghenia Guțul sunt exemple clare ale modului în care Kremlinul încearcă să-și mențină influența în Moldova prin intermediul rețelelor politice corupte. Mai sunt și alții care nu acționează atât de „pe față”, dar care ar trebui deconspirați cât mai curând.
Miza alegerilor din toamnă nu este doar una politică, ci și una de securitate națională și geopolitică. Moldova trebuie să își consolideze reziliența, să își protejeze instituțiile și să adopte măsuri ferme împotriva rețelelor de influență rusești, dacă dorește să își mențină cursul european. Acest proces începe prin continuarea, cu fermitate, a actului de justiție, în special prin pedepsirea corupției politice, o problemă adânc înrădăcinată și alimentată de Moscova pe teritoriul nostru.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.