Voluntariat politic de la 15 ani, noi definiții și termene? CEC propune modificări la Codul electoral

În aprilie curent, CEC a adoptat hotărârea cu privire la înaintarea propunerilor de modificare a Codului electoral și a Legii privind partidele politice.

Una dintre schimbările propuse se referă la articolul care prevede că cetățenilor R. Moldova sub 18 ani, aflați sub tutelă, le este interzis să finanțeze sau să susțină material, sub orice formă, grupurile de inițiativă a campaniilor electorale. Mai cu seamă, excepție de la această regulă ar putea fi persoanele care au împlinit vârsta de 15 ani și „care sunt antrenați în prestarea serviciilor de voluntariat competitorului electoral, conform legii”.

Aceste potențiale ajustări au stârnit un val de reacții pe rețelele de socializare. Liderul partidului Democrația Acasă, Vasile Costiuc, spune că „Guvernarea PAS modifica legea pentru a implica copii minori de la 15 ani în campania electorală”, iar membrul MAN, Victor Pruteanu, declară că această schimbare este „o aberație”, pentru că „minorii nu trebuie să fie implicați în campaniile politice”.

De cealaltă parte, într-un răspuns pentru AGORA, CEC menționează că tinerii de 15 ani, în conformitate cu prevederile legislației muncii, cu acordul părinților, pot fi angajați și în câmpul muncii. Din acest motiv, au fost formulate propuneri care le-ar permite să ie implicați în activități de voluntariat în interesul partidelor politice sau competitorilor electorali.

Potrivit modificărilor propuse la Codul electoral, procedura de desemnare a candidaților pentru alegerile parlamentare și locale ar putea să înceapă cu cel mult 70 de zile înainte de scrutin, nu cu 60, după cum este în legislația electorală. Mai mult, desemnarea ar putea să se încheie cu 40 de zile înainte de scrutin, nu cu 30.

În cazul alegerilor prezidențiale, desemnarea candidaților ar putea înceapă cu cel mult 70, nu cu 60 de zile înainte de ziua alegerilor și se termine cu 55, nu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor.

O altă modificare propusă se referă la depunerea listelor de subscripție cu semnăturile susținătorilor pentru candidați. Mai cu seamă, CEC propune ca acestea să fie depuse cel târziu cu 40 de zile înainte de scrutin, nu cu 30 de zile.

În același timp, ar putea fi definit și introdus termenul de „bloc electoral camuflat”, care, ulterior, poate fi o potențială cauză de refuz pentru înregistrarea unui concurent electoral.

CEC propune ca, după trei luni de la confirmarea rezultatelor alegerilor, buletinele de vot (valabile, nevalabile și anulate) și certificatele pentru drept de vot păstrate de poliție să fie distruse, iar listele electorale să fie trimise la CEC în 10 zile și păstrate până la următoarele alegeri de același tip. În vechiul Cod, toate documentele erau distruse după trei luni.

Autoritatea electorală mai propune să le fie interzis concurenților electorali să efectueze agitație sau publicitate preelectorală sau electorală prin intermediul rețelelor sociale sau platformelor online, fără să le declare. Totodată, propune să nu le fie permis să beneficieze și utilizeze proprietăți, bunuri, servicii de orice formă, oferite cu titlu oneros, fără plata în avans din contul cu mențiunea „Fond electoral”.

Mai mult, în noua legislație electorală este recomandată marcarea postărilor publicitare electorale, care sunt contra cost.

O altă mențiune care ar putea apărea în Codul electoral ține de modificarea listei de candidați.

În același timp, sunt propuse mai multe modificări care țin de perioada de confirmare și desemnare a componenței consiliului electoral de circumscripție de nivelul al doilea.

Pentru secțiile de votare pentru localitățile din stânga Nistrului și străinătate, CEC recomandă să fie format un consiliu electoral distinct, cu sediul în municipiul Chișinău. În Codul electoral să fie menționat că membrii consiliului electoral de circumscripție să fie: doi membri sunt desemnați de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află consiliul electoral de circumscripție respectiv, doi membri sunt desemnați de către Biroul politici de reintegrare sau MAE, câte un membru este desemnat de fiecare partid politic reprezentat în Parlament.

Menționăm că acestea sunt doar o parte dintre modificările la Codul electoral, care au fost propuse de CEC autorităților.

Propunerile de modificare ale legislației electorale pot fi văzute - aici.

Comunicatoarea CEC menționează, pentru AGORA, propunerile la Codul eletoral reprezintă rezultatul unei analize a constatărilor din scrutinele precedente, a recomandărilor misiunilor de observare a alegerilor, dar și a necesității de a asigura un proces electoral mai transparent, eficient și incluziv.

Hotărârea aprobată de către CEC, cu propunerile respective, nu este un act administrativ executoriu. Respectiv, acesta a fost transmită Guvernului și Parlamentului R. Moldova spre examinare.

Decizia va intra în vigoare de la data adoptării.

CONTEXT. În decembrie 2022, Cod electoral a fost modificat. O parte dintre aceste schimbări au venit, drept consecințe ale încălcărilor care s-au produs în anii electorali precedenți, iar o altă parte - din încercarea de a evita anumite nereguli. Primul scrutin care a fost desfășurat două această legislație electorală a fost cel din 2023.

Citește și: Noi reguli la alegeri. Cum va arăta scena electorală fără concerte și străini pe listele de votanți