Potrivit oficialei europene, un „decuplaj” între cele două state, care până acum au avansat împreună în parcursul european, nu este exclus. „Niciun stat membru nu este împotriva deschiderii primului cluster de capitole de negociere cu Moldova”, a spus Kos, subliniind că singura piedică actuală este opoziția Budapestei față de Ucraina.
Atât R. Moldova, cât și Ucraina au depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2022, imediat după declanșarea invaziei ruse la scară largă. În 2023, Consiliul European a decis să demareze oficial negocierile de aderare cu ambele state. Însă procesul Ucrainei este blocat în prezent de Ungaria, care cere mai multe garanții privind drepturile minorității maghiare din Ucraina. Fiind necesară unanimitatea statelor membre pentru fiecare etapă a extinderii, Budapesta are practic puterea de a frâna procesul oricât de mult dorește.
Kos a invocat precedentul din 2024, când UE a decis să deschidă negocierile cu Albania, dar nu și cu Macedonia de Nord, aflată într-un blocaj bilateral cu Bulgaria.
În ceea ce privește R. Moldova, comisara europeană a declarat că există șanse reale ca țara să devină stat membru până în 2029, când se încheie mandatul actualei Comisii Europene. „R. Moldova este un elev model în acest grup. Simte cu adevărat acest moment istoric și este dispusă să facă tot ce e posibil pentru a adera”, a subliniat Kos, care a adăugat că ar fi „un eșec” ca UE să nu primească niciun nou stat membru în acest mandat.
În schimb, în privința Ucrainei, Kos a criticat atitudinea politică a guvernului de la Budapesta, care a organizat chiar și un referendum consultativ cu privire la aderarea Ucrainei, în care partidul de guvernământ Fidesz s-a poziționat deschis împotrivă. „Ucraina a făcut suficiente progrese. Am facilitat dialogul între Ungaria și Ucraina, iar Kievul și-a arătat disponibilitatea de a îndeplini cerințele. Dar pentru Ungaria nu este suficient”, a afirmat comisara.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.