Printre cele mai grave deficiențe se numără lipsa unor reglementări contabile privind investițiile din surse externe, cum ar fi donații sau granturi, în bunuri aflate în gestiunea economică a instituțiilor subordonate Ministerului. Această lacună complică evidența contabilă și reflectarea corectă a investițiilor, deși doar în perioada 2023–2024, instituțiile au primit 65 milioane lei din partea altor autorități.
O altă problemă ține de înregistrarea necorespunzătoare a patrimoniului. În 2024, 26 din 39 de instituții medicale care au primit granturi capitale în sumă totală de 164,8 milioane lei nu au înregistrat banii primiți în evidențele contabile, afectând astfel transparența și responsabilitatea financiară. Mai mult, odată cu trecerea celor 31 de spitale raionale în subordinea Ministerului, nu s-a făcut delimitarea clară a datoriilor între nivelurile de administrație.
Deficiențe majore au fost constatate și în gestionarea terenurilor. Agenția Națională pentru Sănătate Publică a supraevaluat patru terenuri, iar alte trei, în valoare de 8,4 milioane lei, nu au fost înregistrate în contabilitatea Agenției Proprietății Publice. În plus, nu au fost semnate toate actele de predare-primire a terenurilor între autorități.
Fondurile alocate pentru cercetare științifică, în valoare totală de 44,6 milioane lei, au fost gestionate ineficient, susține auditul. Ministerul Sănătății a întârziat distribuirea finanțării instituționale suplimentare, iar lipsa controalelor interne a dus la utilizarea netransparentă a banilor.
Totodată, tarifele practicate de instituții esențiale, precum Centrul Național de Transfuzie a Sângelui și Agenția Națională pentru Sănătate Publică sunt subevaluate, nefiind ajustate de ani de zile, ceea ce afectează funcționarea, retenția personalului și calitatea serviciilor medicale. Curtea recomandă ajustarea periodică a tarifelor pentru a asigura sustenabilitatea financiară a instituțiilor din sănătate.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.