„Un război în Transnistria ar însemna un conflict direct între Rusia și NATO. Aici totul este strâns interconectat. Atât România, stat membru NATO, cât și Federația Rusă au interese în regiune. Avem 220 de mii de cetățeni ruși și trupe de menținere a păcii cu un mandat internațional”, a declarat Krasnoselski, făcând referire la contingentul de soldați ruși staționați în regiune.
De asemenea, Krasnoselski a criticat apelurile unor politicieni ucraineni care au propus sprijin militar pentru autoritățile moldovene în vederea reintegrării Transnistriei. Aceste idei au fost deja respinse anterior de premierul Dorin Recean, care a reiterat că problema transnistreană trebuie rezolvată doar pe cale pașnică.
„Cei care vorbesc despre o posibilă intervenție militară în Transnistria împing Moldova spre haos și vărsare de sânge. Susțin poziția premierului Recean – conflictele trebuie rezolvate prin dialog, nu prin violență”, a adăugat liderul separatist de la Tiraspol.
În același interviu, Krasnoselski a reluat și acuzații mai vechi legate de presupuse atacuri teroriste care ar fi avut loc în 2022 și 2023 în regiune, între care: un atac cu lansator de grenade asupra sediului securității de stat, explozii la turnuri de televiziune și un presupus complot pentru asasinarea liderilor separatiști.
Autoritățile separatiste au acuzat Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) că s-ar afla în spatele acestor acte, fără a prezenta dovezi convingătoare. Nicio persoană nu a fost rănită în urma acestor incidente.
Vezi detalii aici: Codul Roșu de pericol de terorism în Transnistria, prelungit. Ce restricții impun așa-zisele autorități locale
CONTEXT: Deși Moscova prezintă prezența militară rusă drept una „pacificatoare”, autoritățile de la Chișinău, susținute de Uniunea Europeană și SUA, au declarat, de nenumărate ori că trupele ruse nu acționează ca un factor neutru, ci sprijină regimul separatist instaurat la Tiraspol.
Republica Moldova cere de ani de zile retragerea completă a militarilor și a muniției rusești, promisiune făcută inclusiv de Rusia la summitul OSCE de la Istanbul din 1999, dar niciodată respectată.
Regiunea transnistreană se află sub control de facto al regimului separatist de la începutul anilor ’90, în ciuda faptului că nu este recunoscută de niciun stat membru ONU. Chișinăul insistă pe reintegrarea pașnică a regiunii, în cadrul negocierilor în formatul „5+2” – Moldova, regiunea transnistreană, OSCE, Rusia, Ucraina, cu SUA și UE în calitate de observatori.
Regiunea are propriile instituții, forțe de ordine, monedă și o conducere nerecunoscută, care se sprijină în mod direct pe prezența militară și politică a Federației Ruse.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.