În 2021, Federația Rusă era principalul importator în R. Moldova, în timp ce anul trecut, a coborât pe locul nouă în clasament. Ponderea importurilor din Rusia a scăzut de la 14,7%, în 2021, la doar 2,3%, în 2024. 

Valoarea comerțului exterior al R. Moldova cu Rusia a înregistrat în anul 2024 suma de 326,2 milioane de dolari SUA, dintre care exportul - 117,7 milioane de de dolari și importul – 208,5 milioane de dolari SUA.

Ministerul Dezvoltării Economice explică, pentru AGORA, că menținerea importurilor de produse alimentare din Federația Rusă prin două motive. În primul rând, este necesitatea de a acoperi cererea pentru produse care nu sunt fabricate pe piața internă, cum ar fi ceaiul, cafeaua, cacao, ciocolata și alte preparate ce conțin cacao. În al doilea rând, este vorba de prețul competitiv al acestor produse pe piața locală.

Totuși, influența pieței rusești asupra aprovizionării cu produse alimentare este limitată: doar 5,6% din totalul importurilor provin din Rusia, un procent aproape înjumătățit față de 2021, când se situa la 10,7%.

Per ansamblu, importurile de produse alimentare din Federația Rusă s-au redus cu aproximativ 22% în perioada 2022-2024.

Cea mai mare scădere a fost înregistrată pentru:

• produse ale industriei morăritului, malț, amidon, inulină, gluten de grâu (- 64,7%); 
• cafea, ceai, mate și mirodenii (-26,1%);  
• cacao și preparate de cacao (-18,2%); 
• preparate alimentare diverse (-13,3%). 

Totuși, importul de produse alimentare din Federația Rusă continuă, iar în unele cazuri se înregistrează și creșteri: 

• preparate din carne, din pește sau din crustacee, din moluște sau din alte nevertebrate acvatice (+6,7%); 
• zaharuri și produse zaharoase (+4,4%); 
• băuturi, lichide alcoolice și oțet (+0,7%). 

Potrivit datelor pentru anul trecut, 65,5% din importurile de produse alimentare din Federația Rusă sunt reprezentate de următoarele categorii:

• preparate pentru sosuri și sosuri preparate, condimente – au crescut cu 23,5% în anul 2024, față de 2023;
• produsele de brutărie, chiar și cu adaos de cacao – au crescut cu 40,8%;
• ciocolata și alte preparate ce conțin cacao – s-au majorat cu 18,6%;
• ape, inclusiv ape minerale și ape carbogazoase – au crescut de 2,2 ori;
• produse zaharoase care nu conțin cacao – 17,6%;
• preparate și conserve din pește, caviar – 10,8%;
• margarină, amestecuri sau preparate alimentare din grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală – 7,9%.

În schimb, s-au diminuat cu 18,5% importurile de ceai și cu 61,5% cele de boabe de cereale. 

În general, produsele importate din Federația Rusă sunt mai ieftine decât cele provenite din Uniunea Europeană sau din alte state. Cel mai competitiv preț se atestă la preparate pentru sosuri și condimente, ciocolată și alte produse ce conțin cacao și ceai, mai precizează autoritățile. 

Potrivit datelor oficiale, printre cele mai importante grupe de bunuri importate din Federația Rusă, la care Moldova a renunțat complet în anii 2023-2024, se regăsesc:

• polimeri de stiren, în forme primare;
• lemn (inclusiv lame de parchet si frize pentru parchet, neasamblate), profilat (în formă de lambă, de uluc, fălțuit, nutuit, șanfrenat, îmbinat zn V, mulurat, rotunjit sau similare), de-a lungul unui sau mai multor canturi, fete sau capete, chiar geluit, șlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap;
• panouri fibrolemnoase sau din alte materiale lemnoase;
• autoturisme și alte autovehicule, proiectate în principal pentru transportul persoanelor;
• autovehicule pentru transportul mărfurilor.

În luna martie curent, Federația Rusă le-a aplicat transportatorilor din Republica Moldova restricții. Astfel, firmelor moldovenești li s-a interzis livrarea de mărfuri în Rusia, iar transportatorii au rămas blocați la vamă, deși dețineau autorizații. 

115 transportatori, deținători de autorizații au fost afectați de această decizie, care s-a răsfrânt inclusiv asupra exportatorilor care contractează transportatori. 

În ultimii douăzeci de ani, Rusia a impus cel puțin șapte interdicții asupra produselor moldovenești:

• 2006: embargo pe vinurile moldovenești;
• 2013: embargo pe produse vinicole, invocând neîndeplinirea cerințelor de siguranță;
• 2014: interdicție privind furnizarea de conserve de fructe și legume, motivată de nerespectarea legislației ruse;
• 2014: embargo pe importul de fructe (mere, pere, gutui, caise, cireșe, piersici, nectarine, prune) din Republica Moldova, din cauza unor presupuse încălcări în furnizare și controale;
• 2014: suspendarea nemotivată a importurilor de carne din Republica Moldova, în urma unei inspecții;
• 2022: suspendarea temporară a importului de fructe și legume din aproape toate raioanele Republicii Moldova;
• 2023: embargo complet asupra importului de fructe și legume din țara noastră. 

În calitate de membră a Organizației Mondiale a Comerțului, R. Moldova beneficiază de acorduri de liber schimb cu 47 de state. Anul trecut, a fost semnat Acordul de liber schimb cu EFTA, oferind acces la piețe de export din Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Elveția. 

De asemenea, Regatul Unit a eliminat taxele de import și contingentele tarifare pentru produse agricole moldovenești pentru o perioadă inițială de 12 luni, măsura fiind extinsă pentru cinci ani. 

În plus, Uniunea Europeană a prelungit cu un an măsurile de liberalizare a comerțului pentru produsele agricole exportate. 

Prin Programul național de promovare a antreprenoriatului și creșterea competitivității pentru perioada 2023-2027, statul și-a propus să susțină Întreprinderile Mici și Mijlocii (ÎMM) în eforturile lor de a-și extinde prezența pe piețele internaționale și de a-și dezvolta competitivitatea. 

Codul Vamal prevede deja proceduri mai clare și mai simple pentru exportatori și pentru importatori, precum: 

• eliminarea taxelor pentru procedurile vamale și amânarea plății taxelor vamale; 
• reducerea costurilor și a timpului de vămuire; 
• validare automată a declarațiilor vamale la export; 
• digitalizarea și automatizarea proceselor; 
• interacțiune fizică redusă cu funcționarii vamali; 
• posibilitatea declarării verbale pentru anumite categorii de mărfuri; 
• reducerea costurilor și întârzierilor legate de declararea mărfurilor, ș.a.

În total, comerțul internațional reprezintă peste 89% din PIB-ul R. Moldova. În prezent, cele mai mari importuri vin din Uniunea Europeană, în special din România, Germania și Italia, iar alte țări importante sunt Turcia, China și Ucraina.