Este fondatoarea ROMNI, platforma femeilor rome din Republica Moldova, o rețea de sprijin, solidaritate și acțiune pentru una dintre cele mai ignorate și subreprezentate categorii sociale.
Acum am ajuns la o etapă în care conștientizez că mă maturizez prin munca pe care am făcut-o pe parcursul anilor, m-a încurajat și mi-a dat o dovadă în plus să-mi accept etnia. A fost un drum lung, dar la moment mă bucur că sunt un model pentru fetele tinere. Totuși, se întâmplă lucruri bune, încet, lent, dar ferm, lucrurile se schimbă.
Autor: Elena Sîrbu
Nu e o frază optimistă. E o constatare matură, care vine după ani în care Elena a fost nevoită să își croiască drumul cu fruntea sus, chiar și atunci când ușile nu se deschideau.
Conform studiului Profilul fetelor și femeilor rome (UNFPA Moldova), doar 16% dintre femeile rome din Moldova sunt angajate. Rata este de aproape trei ori mai mică decât cea a femeilor non-rome. În cazul tinerelor rome (15–24 ani), procentul scade dramatic la 12%. Munca informală domină, iar veniturile sunt instabile, insuficiente, deseori invizibile.
Elena știe ce înseamnă asta nu din cifre, ci din experiență.
Femeia romă contează, femeia romă are drepturi, are nevoie de drepturi egale, șanse egale. Nu vrem să luptăm, vrem un dialog deschis cu autoritățile locale, centrale, internaționale pentru a veni cu soluții la problemele cu care se confruntă până acum, în 2025, femeile rome.
Autor: Elena Sîrbu
Acum, organizează, filmează, planifică. Se implică. Are familie, un soț care nu este rom, un băiat și o fetiță adoptată, de etnie romă. Pentru ea, activismul nu e doar despre prezent, ci și despre viitorul propriei fiice.
Îmi doresc ca fetița mea să aibă succes pe plan profesional. Să nu fie expusă la ce am fost eu. Să fie independentă financiar, sp fie respectată chiar dacă va ieși în stradă într-un costum tradițional loc, să meargă în Parlamentul Republicii Moldova și să aibă acolo un loc. Cel mai mult îmi doresc ca nicio femeie să nu fie lăsată în urmă, indiferent de statut, religie sau etnia pe care o poartă. Fetele și femeile trebuie să aibă voce.
Autor: Elena Sîrbu
Marșul solidarității femeilor rome, organizat an de an cu sprijinul ROMNI, nu e doar o defilare. Este o corectură istorică, un spațiu de afirmare. Dronele surprind grupuri compacte de femei dansând, scandând, râzând, vorbind tare. E o ambianță sonoră intensă, dar vie. Reală.
Asta este realitatea. Exact ca și în altă etnie. Nu există etnie rea. Există oameni răufăcători. Asta e diferența.
Autor: Elena Sîrbu
Elena nu idealizează, dar nici nu acceptă demonizarea colectivă. Știe că schimbarea începe cu felul în care te prezinți. Cu ce alegi să spui și cui.
În biroul modest unde funcționează ROMNI, atmosfera e caldă, directă. Pe perete, lozinci decupate. Pe birouri, dosare. Aici nu se vorbește despre incluziune la nivel teoretic. Aici ea se aplică. Este un spațiu sigur. Nu doar fizic, ci mental și emoțional, un spațiu pentru ca femeile rome să aibă unde să se exprime.
Vreau să zic totuși că în Republica Moldova, societatea civilă romă, autoritățile, au depus efort în comun și situația romilor este mult mai bună, comparând cu situația romilor din Ucraina. Noi luptăm ca fetele să își facă studiile, să aibă o profesie.
Autor: Elena Sîrbu
Elena are în spate zeci, sute de femei care, poate pentru prima dată, simt că au dreptul să spună cine sunt. Când vocea ta nu încape în tăcerea altora, o ridici și mai tare. Elena Sîrbu nu e o eroină în sens clasic. Nu cere aplauze. Nu cere loc la masă. Îl construiește. Îl ocupă. Îl dă și altora.
Și o face cu voce tare, clară, răspicată, așa cum e nevoie să vorbești atunci când nu vrei să te mai întoarcă nimeni din drum.
Dincolo de bule
Această poveste face parte din proiectul „Dincolo de Bule”, realizat de AGORA.
Ne-am propus să înțelegem mai bine cum se trăiește dincolo de propriile noastre bule informaționale, să ascultăm perspective mai puțin mediatizate și să contribuim la o societate mai deschisă și empatică.
Iată alte două ediții realizate în cadrul proiectului:
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.