Potrivit datelor oficiale, rata sărăciei absolute a crescut de la 24,5% în 2021 la 33,6% în 2024. În mediul rural, rata a ajuns la 42%. Ministrul afirmă însă că aceste cifre nu reflectă complet realitatea, deoarece nu includ compensațiile acordate pentru facturi, medicamente sau alte forme de sprijin social, care au redus direct cheltuielile gospodăriilor.

Aceste forme de sprijin, deși reale și cu impact direct asupra nivelului de trai, nu se regăsesc în metodologia utilizată, care se bazează strict pe cheltuielile gospodăriilor, fără a ține cont de veniturile nete sau de economia indirectă generată de intervențiile guvernului, a subliniat Buzu.

În cadrul emisiunii, ministrul a oferit și un exemplu: „Dacă doi copii dintr-o familie săracă beneficiază de alimentație gratuită în școală, în septembrie, familia nu mai are acele cheltuieli. Conform metodei BNS, cheltuielile fiind mai mici, se presupune că veniturile sunt insuficiente, deci familia intră în zona de sărăcie, deși, în realitate, nivelul de trai s-a îmbunătățit”.

Buzu a mai precizat că în 2024, veniturile familiilor aflate în sărăcie au fost cu 27% mai mari decât cheltuielile acestora, ceea ce indică un nivel potențial de economisire. În plus, el a menționat că BNS a publicat și date privind „sărăcia multidimensională”, care oferă o imagine mai completă și indică un nivel mai scăzut al sărăciei decât cel calculat prin metodele tradiționale.

Ministrul a adăugat că, deși autoritățile nu neagă existența sărăciei în țara noastră, „cifrele trebuie interpretate corect, în context și în baza unei metodologii care să reflecte realitatea completă a nivelului de trai”.