Fondul susține că măsurile pe care le propune, dacă sunt implementate integral, pot genera venituri de cel puțin 1,2% din PIB în 2025. Propunerea face parte dintr-o asistență tehnică a FMI, solicitată de ministrul de Finanțe. Raportul a fost publicat pe data de 6 iunie 2025, scrie economedia.ro.
FMI propune, în primul rând, schimbări la impozitarea muncii: trecerea de la cota unică de impozitare, de 10% asupra veniturilor din muncă, la un sistem cu două cote marginale de impozitare, de 15% și 25%, cea din urmă fiind aplicabilă celor mai ridicate venituri (percentila 90). Pentru a reduce ponderea acestui impozit pentru majoritatea contribuabililor, se recomandă reducerea semnificativă sau eliminarea contribuției la asigurările de sănătate.
În cazul în care spațiul fiscal permite acest lucru, ar trebui să se abordeze problema presiunii fiscale asupra muncii la nivelul veniturilor mici prin acordarea unor alocații mai generoase sau prin introducerea unui program de beneficii la locul de muncă, arată FMI.
Fondul mai subliniază: contribuțiile la sistemul de pensii fie nu ar trebui să fie deductibile, fie veniturile din pensii ar trebui impozitate.
FMI propune schimbări și la impozitarea veniturilor din capital și a proprietății. Astfel, sugerează că impozitele pe dividendele distribuite persoanelor fizice ar trebui majorate de la 8%, cum este în prezent, la 10%, care este rata impozitului pe veniturile din dobânzi (Notă: De precizat că impozitul pe dividende a crescut, de la începutul acestui an, de la 8% la 10%). Acest lucru ar crește veniturile, ar reduce oportunitățile de arbitraj fiscal și ar îmbunătăți progresivitatea, afirmă instituția.
Principalele recomandări privind impozitul pe proprietate sunt fuzionarea impozitului pe terenuri și clădiri într-un singur impozit și reducerea scutirilor, oferind în același timp facilități fiscale grupurilor vulnerabile sub alte forme.
Fondul mai consideră că impozitarea profiturilor întreprinderilor poate fi îmbunătățită prin eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizarea întreprinderilor și prin înlocuirea scutirii fiscale pentru profiturile reinvestite cu un credit fiscal de până la 50% pentru investițiile eligibile, plafonat la 10% din impozitul pe profit datorat. Stimulentul fiscal pentru cercetare și dezvoltare ar trebui restructurat ca un credit fiscal rambursabil, consideră instituția.
În sfârșit, pragul cifrei de afaceri pentru regimul microîntreprinderilor ar trebui redus substanțial de la nivelul actual de 500.000 de euro (Notă: De precizat că pragul pentru microîntreprinderi a fost actualizat la începutul acestui an la 250.000 de euro), de preferință prin armonizarea acestuia cu pragul de înregistrare pentru TVA (88.500 euro).
În cele din urmă, FMI propune modificări la impozitele pe consum. Astfel, pentru a crește veniturile și pentru a crea spațiu fiscal în vederea reducerii cotei contribuției la asistența medicală, cotele reduse de TVA ar trebui majorate până la cota standard, cu excepția, eventual, a alimentelor de bază – majorarea ar putea fi eșalonată în timp pentru a atenua impactul acesteia asupra prețurilor de consum.
În plus, rata standard de TVA ar trebui să crească de la 19% la cel puțin 20% în 2025 și, ulterior, la 21% – aproape de media UE-27 de 22%.
Accizele ajustate în funcție de inflație pentru tutun și alcool ar trebui majorate, iar rata accizelor pentru vinurile liniștite și spumante ar trebui unificată la aproximativ 60 RON/hl (la prețurile actuale).
Accizele ajustate în funcție de inflație pentru combustibilii fosili ar trebui majorate treptat către nivelurile lor optime.
Taxarea suplimentară a carbonului ar trebui să fie însoțită de programe, cum ar fi transferurile de numerar direcționate, pentru a proteja gospodăriile cu venituri reduse de impactul asupra prețurilor la energie.
Cadrul fiscal pe termen mediu al României prevede ca deficitul fiscal să scadă treptat de la aproximativ 8% din PIB în 2024, la 7% în 2025 și la 3% (sau mai puțin) până în 2031. Având în vedere posibilitățile limitate de consolidare a cheltuielilor – din cauza ponderii scăzute a cheltuielilor în PIB – mobilizarea veniturilor este imperativă, afirmă FMI.
Pe termen scurt, România a convenit cu Comisia Europeană (CE) să întreprindă reforme ale politicii fiscale (nespecificate) pentru a crește veniturile în 2025 cu 1,1% din PIB.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.