Răspunsul constă în faptul că, în ciuda instabilității politice, mecanismele și instituțiile economice și administrative ale Bulgariei funcționează într-o inerție pozitivă, susținute de politici macroeconomice prudente și de angajamente ferme față de normele europene. Bulgaria a reușit să mențină disciplina bugetară, controlul inflației și să stimuleze piața muncii, ceea ce reflectă un indicator de stabilitate economică, independent de fluctuațiile politice. Totodată, integrarea în Uniunea Europeană aduce beneficii practice, precum accesul la fonduri structurale și investiții străine directe, care susțin creșterea economică și dezvoltarea infrastructurii, compensând astfel tensiunile interne. Bulgaria demonstrează că un stat poate funcționa economic și strategic, chiar și în condiții de criză politică prelungită, valorificând avantajele oferite de apartenența la Uniunea Europeană.
Zona Euro, Schengen și sprijinul pentru Ucraina, pași importanți ai Bulgariei în ciuda instabilității politice
Bulgaria se află în mijlocul unei crize politice profunde, așa după cum menționam, chiar și după șapte alegeri anticipate. Ultimele alegeri au avut loc în octombrie 2024 și se întrevăd altele. Cu toate acestea, țara a reușit să înregistreze progrese semnificative pe scena europeană și internațională, demonstrând un echilibru rar întâlnit între instabilitate internă și angajament extern puternic, totul datorită Uniunii Europene sau, mai exact, menținerii cursului european.
Aderarea la zona euro, un semnal clar de stabilitate și încredere
La începutul lunii noiembrie 2025, Comisia Europeană a confirmat că Bulgaria îndeplinește criteriile economice și juridice pentru adoptarea monedei euro, iar data oficială a tranziției este 1 ianuarie 2026. Acest anunț a venit în ciuda faptului că Bulgaria are un guvern interimar și o scenă politică fragmentată. Adoptarea euro va aduce stabilitate financiară prin eliminarea riscurilor valutare și reducerea costurilor de tranzacție pentru companii și cetățeni, încurajând investițiile străine.
VEZI ȘI: PORȚIA de istorie | Cum a ajuns Bulgaria în UE fără referendum și condusă de țar
Mai mult, acest pas reflectă încrederea instituțiilor europene în capacitatea Bulgariei de a respecta angajamentele economice și reformele structurale, în ciuda tensiunilor politice. Pentru cetățenii bulgari, moneda euro reprezintă o ancoră de stabilitate în fața inflației și o perspectivă de integrare mai profundă în piața europeană. Desigur că această situație de adoptare a monedei unice europene nu părea la fel de avantajoasă pentru statele din Estul Europei, precum Polonia și România, care își păstrează moneda națională pentru că văd în aceasta un instrument de suveranitate economică, de flexibilitate în politica monetară și de amortizare a șocurilor externe.
Pentru Polonia, de exemplu, zlotul a permis o reacție rapidă în timpul crizelor economice, cum a fost cea din 2008 sau cea provocată de pandemia COVID-19, oferind spațiu de manevră Băncii Naționale în stabilirea dobânzilor și a politicii de curs valutar. În România, leul este perceput nu doar ca simbol național, ci și ca un mecanism de protecție împotriva dezechilibrelor macroeconomice, mai ales în contextul unor deficite bugetare și de cont curent.
Așadar, în timp ce Bulgaria mizează pe stabilitatea și credibilitatea oferite de adoptarea euro (mai ales în lipsa unei stabilități politice interne), alte state din regiune aleg să păstreze mai mult control asupra politicii monetare, considerând că beneficiile unei monede proprii depășesc, cel puțin deocamdată, avantajele integrării în zona euro.
Intrarea în Spațiul Schengen, un salt major pentru un stat ca Bulgaria
Pe 1 ianuarie 2024, Bulgaria a devenit oficial membră a Spațiului Schengen, alături de România, ceea ce a eliminat controalele la frontierele terestre, aeriene și maritime dintre aceste țări și restul Uniunii Europene. Această decizie nu a fost simplă, fiind rezultatul unor ani de negocieri intense și reforme legate de securitatea frontierelor și gestionarea migrației.
Pentru Bulgaria, accesul la Schengen a însemnat nu doar facilitarea deplasărilor pentru peste șapte milioane de cetățeni, ci și o stimulare importantă a comerțului transfrontalier. De exemplu, transportatorii bulgari și români pot traversa frontierele fără opriri prelungite, reducând costurile și timpii de livrare. De asemenea, industria turistică a fost impulsionată, deoarece turiștii pot călători liber în regiune, iar cooperarea polițienească s-a intensificat pentru combaterea infracționalității transfrontaliere.
Sprijinul pentru Ucraina, angajament clar în fața agresiunii ruse
În contextul războiului din Ucraina, Bulgaria a ales să se alinieze politic, militar și logistic cu partenerii europeni și NATO, adoptând o poziție clară pro-occidentală, în ciuda unei crize politice interne în ciuda unor tensiuni și curente proruse. Este o alegere strategică semnificativă, mai ales pentru un stat membru UE și NATO cu o societate divizată în privința războiului din Ucraina.
Toate guvernele de la Sofia, inclusiv cele interimare, au autorizat transferul de echipamente militare, muniție și arme către Ucraina, în unele cazuri chiar în ciuda opoziției unor partide politice parlamentare. În 2023, parlamentul bulgar a aprobat livrarea de armament ușor și muniție, precum și transferuri indirecte prin terți, demonstrând o implicare reală, nu doar simbolică.
Un exemplu concret este decizia de a permite tranzitul pe teritoriul bulgar al echipamentelor NATO și al ajutorului militar destinat Ucrainei. În paralel, Bulgaria a facilitat misiuni de antrenament și exerciții militare comune cu aliații occidentali, participând la consolidarea Flancului Estic al NATO. De asemenea, bugetul pentru apărare a fost crescut la peste 2% din PIB, aliniindu-se astfel angajamentelor alianței.
Cu toate că au existat mesaje naționaliste sau proruse care au polarizat societatea bulgară, elitele politice au reușit să mențină o linie de politică externă fermă, ceea ce indică faptul că, în Bulgaria, instituțiile de securitate și politica externă funcționează coerent și predictibil, chiar și atunci când clasa politică se află în impas.
Lecții pentru Republica Moldova și alte țări din vecinătate
Pentru Republica Moldova, Bulgaria este atât un exemplu, cât și un avertisment. Criza politică poate fi profund destabilizatoare, dar nu trebuie să blocheze definitiv drumul către integrarea europeană. Cu instituții reziliente și o strategie clară, pașii către UE pot continua, chiar și în condiții interne dificile, lecție pentru noi cu ce ne așteaptă în urma alegerilor parlamentare din 28 septembrie și probabil o viitoare criză politică ce se întrevedere din cauza unei majorități politice pro-europene șubrede.
Cazul Bulgariei ne învață câteva chestiuni importante, și anume faptul că numeroasele crize politice nu echivalează automat cu un eșec economic sau instituțional. De asemenea, integrarea europeană reprezintă o forță stabilizatoare și un catalizator pentru reforme chiar și în condiții de instabilitate politică. Pentru Republica Moldova, Bulgaria este un model relevant în ambiția sa de a-și croi un drum stabil spre UE, în ciuda vulnerabilităților interne și externe. Astfel, Bulgaria devine un studiu de caz pentru înțelegerea dinamicii politice și europene din Europa de Est și pentru a extrage lecții utile pentru țările aflate pe drumul integrării europene.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.