Aceștia apelau la diverse persoane din afara grupului infracțional, pe care le convingeau să-și deschidă conturi bancare, cu instalarea aplicațiilor bancare pe telefoanele pe care li le puneau la dispoziție. Ulterior, suspecții primeau de la persoanele în cauză cartelele bancare și telefoanele puse la dispoziție, iar sumele de bani primite erau convertite în criptomonede.

Prin urmare, pe acele conturi erau primite sumele de bani obținute fraudulos de alți membri ai grupului infracțional, prin cooptarea persoanelor din România, cât și entități (persoane fizice și/sau juridice) din Uniunea Europeană (Spania, Cehia, Germania, Țările de Jos, Italia) și din Marea Britanie care au fost implicate activ în primirea, schimbarea sau transferul de sume importante de bani, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.

Precizăm că în activitatea infracțională, atât pentru înființarea companiilor destinate colectării sumelor de bani, cât și pentru crearea de conturi bancare, au fost utilizate și documente false.