Șase autorizații pentru gestionarea vehiculelor scoase din uz, într-un sistem REP încă deficitar

Aplicată în baza principiului „poluatorul plătește”, REP extinde responsabilitatea producătorilor dincolo de etapa de producție și vânzare, până la colectarea, reciclarea sau valorificarea produselor scoase din uz. 

În cazul automobilelor, acest lucru presupune că importatorii și distribuitorii trebuie să asigure gestionarea ecologică a vehiculelor uzate. 

Respectiv, companiile care importă sau vând mașini ori piese auto trebuiau să adere la un sistem colectiv sau să-și creeze propriul sistem până în luna mai 2025.

Potrivit documentelor publicate de Agenția de Mediu, șase asociații au fost autorizate să efectueze, până în 2030, colectarea deșeurilor de vehicule scoase din uz (VSU): 

1. Asociația Obștească Sistemul Colectiv „Rabla CAR”,
2. Asociația Patronală MOLDCONTROL,
3. Asociația Obștească „REGREEN MOLDOVA”,
4. Asociația Obștească Sistem Colectiv „AutoReciclat”,
5. Asociația Obștească Sistem Colectiv „RecycleBin”,
6. Asociația Obștească „AUTO REC”. 

VEZI ȘI: Conflict de interese sau coincidență? Controversele din jurul singurului sistem autorizat pentru reciclarea vehiculelor scoase din uz

Regulamentul privind gestionarea vehiculelor scoase din uz (VSU) a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 93/2023. Acesta reglementează toate aspectele ce implică colectarea, reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare a vehiculelor scoase din uz, inclusiv a componentelor şi a materialelor acestora. Activitățile de valorificare a VSU se desfășoară pe baza actelor permisive emise de Agenția de Mediu.

Astfel, Agenția de Mediu precizează că este permisă colectarea deșeurilor provenite din vehiculele scoase din uz și a componentelor acestora, cu condiția ca deșeurile care pot fi încadrate în alte categorii — precum uleiuri sau anvelope — să fie colectate exclusiv ca parte integrantă a vehiculului uzat. Colectarea separată a acestor tipuri de deșeuri este strict interzisă, exceptând situațiile în care există o autorizație specială pentru gestionarea individuală a categoriei respective.  

De asemenea, unitățile de colectare a VSU nu au dreptul să efectueze operațiuni de tratare a acestora, în mod special în ceea ce privește evacuarea fluidelor sau dezmembrarea vehiculelor. Acestea trebuie să încheie contracte cu entități specializate în tratarea VSU, pentru a stabili termene clare de preluare, evitând astfel prejudiciile asupra mediului cauzate de stocarea îndelungată și blocarea activității de colectare. Excepție fac agenții economici care dețin autorizație pentru desfășurarea atât a activităților de colectare, cât și de tratare a VSU.

Totodată, este interzisă stocarea vehiculelor unul peste altul, precum și așezate pe una dintre părțile laterale sau pe plafon. Vehiculele trebuie stocate în așa fel încât să se evite orice prejudiciu ce ar putea fi adus componentelor care conțin fluide sau părților ușor demontabile din sticlă, cum ar fi, dar fără a se limita la: parbrizul, luneta sau geamurile laterale.

Suprafața pentru stocarea temporară a VSU trebuie să fie impermeabilă, protejată împotriva scurgerilor de ulei mineral și să fie prevăzută, în mod obligatoriu, cu sisteme de colectare a scurgerilor, decantoare și dispozitive de curățare-degresare. Mai este obligatorie și deținerea rezervoarelor adecvate pentru depozitarea separată a lichidelor provenite din vehiculele scoase din uz, precum și asigurarea condițiilor corespunzătoare pentru păstrarea substanțelor utilizate în tratarea și neutralizarea eventualelor scurgeri de fluide.

Controlul statului este efectuat prin intermediul Inspectoratului pentru Protecția Mediului, care asigură inspectarea respectării condițiilor şi a cerințelor din actele permisive de mediu deținute de operator. 

„La etapa actuală, deficiențe în procesul de monitorizare şi control nu au fost identificate”, spune Agenția de Mediu într-un răspuns la o solicitare AGORA.

Un Raport din 2023 privind gestionarea deșeurilor în R. Moldova menționează că „eforturile pentru implementarea Responsabilității Extinse a Producătorului încep să producă rezultate pozitive”, în special în ceea ce privește colectarea separată „a anumitor categorii de deșeuri”. 

Autoritățile exemplifică prin colectarea deșeurilor din sticlă, care a crescut de la 42,1 mii tone în 2022, la 45,5 mii tone în 2023, a deșeurilor din hârtie și carton, care au crescut de la 27,7 mii tone la 32,7 mii tone, colectarea deșeurilor din plastic care aproape s-a dublat, de la 3,8 mii tone în 2022, la 6,8 mii tone în 2023. Și colectarea deșeurilor din lemn a crescut de la 1,3 mii tone în 2022 la 2,8 mii tone în 2023. 

Totodată, în 2023, au fost colectate 130,3 mii tone de metale, în scădere față de cele 262,5 mii tone din 2022.

Potrivit datelor raportate prin SIA MD de către agenții economici, în 2023 au fost tratate 191,9 mii tone de deșeuri, comparativ cu 172,2 mii tone în 2022. 

Cea mai mare parte a deșeurilor valorificate a provenit din agricultură și industria alimentară, fiind utilizate ulterior pentru tratarea terenurilor agricole.

Raportul mai menționează că prezența pe teritoriul R. Moldova a întreprinderilor care produc ambalaje din sticlă facilitează gestionarea adecvată a acestora. Astfel, deșeurile din sticlă au fost valorificate în cantitate de 45,1 mii tone, comparativ cu 31,1 mii tone în 2022. 

De rând cu acestea, și deșeurile din hârtie sau carton sunt valorificate de întreprinderile din domeniul fabricării celulozei, hârtiei și cartonului, potrivit Raportului Agenției de Mediu. Datele pentru anul 2023 indică o cantitate mai mică valorificată, de 36,2 mii tone, comparativ cu 41,5 tone de deșeuri valorificate în 2022. 

De asemenea, cantitatea de deșeuri din plastic valorificată a atins 4,4 mii tone, în creștere față de 3,9 mii tone în 2022.

Informațiile privind colectarea și valorificarea deșeurilor pentru anul 2024 se află în proces de validare și urmează să fie publicate în a doua jumătate a anului 2025. 

În Agenda de reforme aferentă Planului de creștere al Republicii Moldova pentru anii 2025-2027, publicată în mai curent, se menționează că „infrastructura de gestionare a deșeurilor este extrem de subdezvoltată”. 

În același document, se mai spune că statul își propune să facă investiții pentru a asigura „o abordare cuprinzătoare a managementului deșeurilor, respectând ierarhia deșeurilor”. 

Victor Cazac a lucrat anterior în domeniul reciclării și consideră că, de fapt, ⁠una dintre cele mai mari lacune ale statului în implementarea inițiativei REP este lipsa unei viziuni coerente și a unei strategii pe termen lung pentru aplicarea reală a acestui principiu.  

Cazac afirmă că, în practică, reciclarea se face, de multe ori, doar pe hârtie. 

El adaugă că, adesea, procesul se transforma, mai degrabă, în unul de valorificare informală, decât de reciclare reglementată. 

Totodată, el susține că fracțiile problematice, precum plasticul, sticla din monitoare, bateriile mici sau acumulatorii auto, nu erau tratate corespunzător. 

În lipsa unor controale eficiente și a unei trasabilități clare, potrivit lui, multe dintre aceste deșeuri ar fi „dispărut” sau ar fi fost amestecate cu metale și vândute ilegal.

Într-un răspuns pentru AGORA, Agenția de Mediu spune că exportul deșeurilor din R.Moldova se efectuează doar după recepționarea unui acord preliminar cu țara de destinație. 

În opinia lui Victor Cazac, fără o infrastructură funcțională, stimulente pentru conformare și sancțiuni clare pentru abateri, inițiativa REP în Moldova rămâne „un concept birocratic, implementat mai mult la nivel formal decât operațional”.  

În răspunsul pentru AGORA, Agenția de Mediu spune că supravegherea și controlul de stat pentru gestionarea deşeurilor sunt asigurate de Inspectoratul pentru Protecția Mediului. Potrivit datelor acestuia din urmă, în perioada anilor 2021 – 2025, a fost efectuat un șir de controale, iar „cazuri de valorificare informală a deşeurilor, în detrimentul reciclării reglementate, nu sunt menționate, ceea ce indică lipsa acestora”. 

Contravenţiile ce fac parte din domeniul mediului şi utilizării resurselor naturale sunt prevăzute în art. 405 din Codul contravențional nr. 218/2008. Infracțiunile din domeniul mediului se califică potrivit capitolului IX din Codul Penal nr. 985/2002.