AGORA: Dle Henick, pe ce aspect principal își focalizează eforturile Global Engagement Center atunci când vorbim de propagandă și dezinformare și care e principala sursă a acestora?

Jonathan Henick: Întâi de toate trebuie să facem diferența între două tipuri de dezinformare: distribuirea accidentală a unor informații eronate și cea făcută cu scopul de a înșela publicul. În primul caz, ziariștii onești și instituțiile de media corecte vor publica redactări ale informațiilor eronate imediat ce își vor da seama că au greșit, fapt care nu se va întâmpla în celălalt caz. Noi ne preocupăm anume de acest tip de dezinformare – cea făcută cu bună știință. Analizele noastre arată că cele mai eficiente campanii de dezinformare sunt anume cele care pornesc de la un dram de adevăr.

La GEC suntem preocupați, în special, de multiplele dezinformări care vin din Federația Rusă. Este principalul stat care finanțează campanii de dezinformare. Am văzut astfel de cazuri în întreaga lume, nu doar în SUA, în țări precum Marea Britanie, Franța etc. Eforturile noastre se concentrează în mod special asupra acestor campanii. Chiar dacă Rusia nu e singura țară care practică acest lucru, dar pentru regiunea dvs., în țările din Europa de Est, această „prezență” este simțită în mod deosebit.

Totodată, în țările care sunt mai apropiate de Federația Rusă există deja o conștientizare destul de mare în rândul publicului în ceea ce privește acțiunile de dezinformare. Sunt oameni care deja înțeleg acest tip de practici și existența lor. Aici prioritar este să fie consolidate aceste forțe, să fie fortificată societatea civilă și instituțiile de media. Spre deosebire de această zonă, țările din centrul Europei trebuie să muncească mai mult la conștientizarea și înțelegerea de către public că aceste riscuri există.

Cele mai eficiente campanii de dezinformare sunt anume cele care pornesc de la un dram de adevăr.

Cred că toți, chiar și SUA, trebuie să facă mai multe pentru a spori rezistența consumatorilor de media la aceste campanii de dezinformare. Este important să ne gândim în cadrul fiecărei țări unde să fie concentrate eforturile noastre, în ce direcții și prin ce canale.

A.: Aceste acțiuni de dezinformare sunt prezente doar în campaniile electorale?

J. H.: Sunt și în timpul anului, dar desigur că se intensifică în campaniile electorale.

A.: Ce acțiuni concrete întreprindeți pentru a le contracara?

J. H.: Nu putem spune că există un singur instrument de contracarare a dezinformării. Nu există o soluție ideală pe care să o putem aplica peste tot. Noi ne focusăm pe direcții diferite. Întâi de toate vrem să înțelegem aceste campanii de dezinformare și să le demascăm. Să le facem cunoscute înainte ca ele să ia amploare. Cercetările sociologice au arătat că odată ce ajung să fie consumate aceste falsuri, este foarte greu să mai schimbi percepțiile și părerile oamenilor. Considerăm că este foarte important să demascăm mijloacele de dezinformare care practică acest lucru, pentru ca cei care consumă produsele media să le poate identifica și deosebi.

Al doilea aspect care ne preocupă este să reducem disponibilitatea consumatorilor, să-i facem să nu mai fie vulnerabili atunci când se confruntă cu situații de dezinformare. Acest fapt se bazează foarte mult pe o presă independentă, o societate civilă puternică, jurnaliști de investigație foarte buni, care să ajute publicul să conștientizeze cât de periculoase sunt aceste campanii de dezinformare și să sporească în rândul acestora competența mediatică. Astfel, încercăm să îndreptăm resursele Guvernului american către locurile unde se observă vulnerabilități ale publicului, să identificăm și să transmitem mai departe cele mai bune soluții, atât în ceea ce privește politicile care pot fi adoptate, cât și modalitățile de contracarare a campaniilor de dezinformare.

A.: Cât privește competența mediatică, cum educați oamenii, cum îi ajutați să distingă „grâul de neghină”?

J. H.: Gândirea critică este foarte importantă. Avem norocul că aici în SUA sistemul educațional se preocupă foarte mult de dezvoltarea gândirii critice la elevi și studenți, dar trebuie să facem și mai mult. Suntem într-un moment critic. Chiar și persoanele educate, cu o gândire critică și cu o pregătire foarte bună, uneori au dificultăți să distingă știrile adevărate de știrile false. Pe de o parte trebuie să ne preocupăm ca publicul să înțeleagă cum să consume informațiile și în același timp ca și sursele media să investească în creșterea credibilității de care se bucură.

A.: Acum câțiva ani, îm amintesc că la nivelul șefilor de stat și de guvern din Europa se discuta elaborarea unui plan de acțiuni pentru a contracara campaniile de dezinformare conduse de Rusia, iar una din inițiative presupunea crearea unei televiziuni a Europei ca alternativă a instituțiilor media propagandistice. Ar fi o soluție intrarea posturilor americane de televiziune în țările țintă, cele care, spuneați mai sus, au nevoie de o consolidare a societății civile și a instituțiilor media?  

J. H.: Cred că sursele de media sprijinite de Guvern pot juca un rol important și SUA se ocupă de acest lucru. Cheltuim aproximativ 700 de mii de dolari anual sprijinind emisiuni de radio, posturi TV, portaluri online. Problema este că aceste transmisiuni subvenționate de Guvern au două categorii de limite. Există percepția că ele nu vor fi niciodată percepute ca 100% independente, deși depunem eforturi serioase pentru a arăta care este diferența între editorial, punctul de vedere al Guvernului și restul conținutului difuzat de aceste instituții. O altă îngrădire este că toate aceste emisiuni subvenționate de Guvern vor fi în concurență cu sursele de media independente din zonele țintă. Desigur este important acest aspect, dar la fel de important, sau poate chiar mai important, este să sprijinim sursele media independente deja existente acolo. Acest tip de sprijin poate veni prin diverse modalități. Poate fi prin abordarea directă a Guvernelor din țările țintă astfel încât să-i încurajăm să dea legi care să sprijine presa independentă, se pot face instruiri pentru ziariștii din presa independentă sau să sprijinim ONG-urile. În anumite cazuri putem oferi granturi, dar aici se pune întrebarea oare organizația respectivă de presă care primește bani de la Guvernul american, este cu adevărat independentă?

Federația Rusă este principalul stat care finanțează campanii de dezinformare

Noi considerăm că acțiunile de dezinformare pot fi mai bine contracarate de societatea civilă. Am sprijinit financiar organizații care să verifice veridicitatea știrilor. Încurajăm platformele de social media să contribuie la verificarea veridicității informației. Este foarte important ca astfel de activități să fie făcute de ziariștii locali din țările țintă.

A.: În contextul instruirilor și granturilor oferite societății civile și mass-media, anterior, principalii lideri politici de la Chișinău au acuzat mai multe ONG-uri de media din Republica Moldova, că nu fac altceva decât să scrie proiecte pentru a primi finanțare din exterior. Vi s-a sugerat vreodată să nu mai sprijiniți anumite instituții media sau ONG-uri pentru că ar fi prea critice?

J. H.: Din experiența mea nu am avut astfel de situații, dar nu m-ar mira. Anterior, am activat ca diplomat în Azerbaidjan și Uzbekistan. În acele țări Guvernele locale bineînțeles că nu erau mulțumite de sprijinul care îl acordam presei locale. Dar din punctul nostru de vedere este o chestiune de principiu, pentru că este o investiție în instituțiile democrate. Am fost ofițer de PR în Baku. Erau situații când jurnaliștii mă criticau pe mine personal și Ambasada SUA din Baku, dar când ziariștii erau atacați de Guvern, noi eram primii care veneam în apărarea lor. Ăsta este sensul pe care îl dăm activităților de sprijinire a presei independente.

A.: Pe de altă parte, cel puțin în Republica Moldova, fără sprijin financiar din granturi și proiecte internaționale activitatea presei independente ar fi în mare pericol, nu ar mai supraviețui...

J. H.: Problemele financiare pentru sursele de presă există în întreaga lume. Eu aș vrea să fiu totuși optimist. Tocmai din cauza acestor curente de dezinformare, tot mai multe persoane vor fi dispuse să plătească pentru surse corecte de informare. Noi avem o vorbă: „Primești atât cât plătești”. Acum dacă nu plătești nimic și te informezi doar de pe portaluri online, rețele de socializare, primești informații manipulatorii. Nu știu cât de curând va fi posibil ca presa să trăiască din plățile cititorilor săi, dar sunt sigur că se va întâmpla.

A.: Dle Henick, vă mulțumim.

* Acest interviu a fost realizat ca urmare a unei vizite de studiu în SUA, organizată în cadrul programului Moldova Media CO-OP Debunking Misinformation, finanțat de Departamentul de Stat.