În pofida statutului de neutralitate, Chișinăul a condamnat tranșant agresiunea Rusiei în Ucraina

La 24 februarie, ziua în care Rusia a atacat Ucraina, șefa statului a venit cu un mesaj pe Twitter în care a condamnat agresiunea militară împotriva statului vecin și încălcarea dreptului internațional, dar a atras atenția că R. Moldova este un stat neutru.

„Condamn ferm atacul Rusiei împotriva Ucrainei, o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. Ca stat neutru, R. Moldova este pregătită să asiste cetățenii în nevoile lor umanitare”, a scris Maia Sandu pe rețelele sociale.

La data de 2 martie, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) a votat cu o largă majoritate o rezoluție prin care a condamnat invazia rusă în Ucraina și a cerut retragerea imediată a trupelor militare ale Moscovei din țara vecină. În favoarea acestei acțiuni s-a expus inclusiv R. Moldova.

Atunci, prim-ministra Natalia Gavrilița a venit cu următorul mesaj pe rețelele sociale. „Sperăm că acesta este un pas mai aproape de o încetare a focului care ar putea readuce stabilitatea și pacea în regiune”.

La data de 5 martie, când deputatul ucrainean Oleksii Goncearenko a declarat că în Republica Moldova se va introduce stare de asediu din cauza amenințării unei invazii rusești, președintele Parlamentului Igor Grosu a redistribuit mesajul șefei statului, în care s-a menționat că Republica Moldova este o țară neutră și nu se va implica în niciun fel în conflictul din țara vecină.

Ce presupune statutul de neutralitate?

O țară neutră nu se aliază în război cu nici una dintre cele două părți combatante, evitând în schimb să fie atacată de una dintre cele două, potrivit Centrului de Informare și Documentare privind NATO în Republica Moldova.

Într-un material al Centrului de Informare NATO se menționează că țelul urmărit de neutralitate a fost același, indiferent de împrejurări. Statele care au ales să urmeze o astfel de politică au considerat că aceasta este cea mai bună cale de a-și asigura securitatea în raport cu ceilalți actori pe arena internațională.

Însă, Igor Boțan atrage atenția că garantarea neutralității permanente din partea comunității internaționale nu este o condiție necesară pentru existența acesteia, deși toate statele cu statut permanent de neutralitate caută ca statutul lor să fie recunoscut de alte țări.

Articolul 11 din Constituția R. Moldova prevede că țara noastră este un stat neutru și nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său.

Însă, în pofida acestor prevederi, din 1992, în stânga Nistrului, la Tiraspol și la depozitul de armament din Cobasna staționează trupele militare rusești, urmașele Armatei a 14-a de gardă sovietică.

Legea supremă mai prevede că neutralitatea poate fi revizuită numai în urma unui referendum, cu votul majorității cetățenilor înscriși în listele electorale.

La 26 mai 2014, ex-deputații liberali Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Gheorghe Brega și Corina Fusu au depus o sesizare la Curtea Constituțională în care au cerut interpretarea articolului 11 din Legea supremă.

Mai exact, aceștia au cerut Curții să explice dacă sunt aplicabile prevederile articolului sus menționat, dacă la momentul adoptării și intrării în vigoare a Constituției pe teritoriul țării erau dislocate trupe militare ale altui stat, dacă este admisă derogarea de la principiul neutralității permanente, în cazul în care perpetuarea neutralității ar putea duce la dezmembrarea sau chiar dispariția statului și dacă dislocarea pe teritoriul țării a trupelor militare ale unor grupuri de state sau sub mandat internațional contravine prevederilor articolului 11 din Constituție.

Răspunsul Înaltei Curți

Răspunsul Înaltei Curți a venit la trei ani distanță, la data de 2 mai 2017. Atunci magistrații au hotărât că:

În cazul unor amenințări în adresa valorilor fundamentale constituționale, precum independența națională, integritatea teritorială sau securitatea statului, autoritățile Republicii Moldova sunt obligate să ia toate măsurile necesare, inclusiv de ordin militar, care i-ar permite să se apere eficient împotriva acestor amenințări.

Dislocarea pe teritoriul Republicii Moldova a oricăror trupe sau baze militare, conduse și controlate de către state străine, este neconstituțională.

Participarea Republicii Moldova la sisteme colective de securitate, asemenea sistemului de securitate al Națiunilor Unite, operațiuni de menținere a păcii, operațiuni umanitare, care ar impune sancțiuni colective împotriva agresorilor și infractorilor de drept internațional, nu este în contradicție cu statutul de neutralitate.

Socialiștii vor mecanisme care să asigure neutralitatea

În contextul războiului din Ucraina, deputații socialiști s-au declarat rezervați față de decizia Curții Constituționale, care a interpretat articolul 11 din Legea supremă doar din punct de vedere militar și circumstanțial.

Astfel, la data de 7 martie curent, vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, și secretarul executiv al Partidului Comuniștilor, Constantin Starîș, au prezentat în Parlament un proiect de lege care propune consolidarea mecanismelor de asigurare a neutralității permanente a țării.

Tezele principale care sunt expuse în proiectul de lege sunt următoarele:

– rolul și esența neutralității permanente;

– măsuri privind inviolabilitatea frontierelor și a teritoriului Moldovei;

– rolul și locul forțelor militare străine;

– condițiile cooperării internaționale în domeniul militar;

– rolul și locul Republici Moldova în cadrul misiunilor umanitare și a asistenței internaționale;

– asistență militară acordată de către Republica Moldova;

– cooperarea militară a Republicii Moldova cu ONU;

– rolul și locul autorităților publice în contextul neutralității permanente;

– relațiile internaționale ale Republicii Moldova în condițiile neutralității permanente.

Totodată, la 31 martie 2016 a fost votată Declarația Parlamentului Republicii Moldova cu privire la inviolabilitatea, suveranitatea, independența și neutralitatea permanentă a Republicii Moldova.

Statul de neutralitate, anulat după războiul din Ucraina?

În Europa există un număr de state care, din variate considerații și motive, au ales, la diferite etape ale evoluției lor istorice, să urmeze o politică de neutralitate pe arena internațională. Printre acestea se numără Irlanda, Elveția, Suedia, Finlada, Austria și Japonia.

Deviind de la neutralitatea sa tradiţională, Elveţia a adoptat sancţiuni similare cu cele impuse de UE unor persoane şi companii din Rusia şi a îngheţat activele acestora ca represalii pentru invazia din Ucraina. Totuși, Elveția a interzis survolarea teritoriului său pentru livrarea de material de război, în contextul agresiunii ruse asupra Ucrainei.

În contextul în care Suedia, Finlanda și Austria fac parte din Uniunea Europeană, atragem atenția că la 27 februarie, la trei zile distanță după invazia Rusiei, pentru prima oară în istorie, UE a decis să finanțeze achiziția de arme pentru Ucraina în fața agresiunii.

Mai mult, după invazia Rusiei în Ucraina, Parlamentul Finlandei a examinat o petiție, semnată de către circa 50 de mii de persoane, prin care s-a propus organizarea unui referendum privind aderarea la NATO.

„Opinia scenei politice finlandeze despre aderarea la NATO este pe cale să se schimbe după invazia rusă din Ucraina”, a declarat premierul finlandez Sanna Marin.

În ciuda apelurilor făcute de opoziție, prim-ministra Suediei, Magdalena Andersson, a respins ideea aderării la NATO, spunând că aceasta ar destabiliza şi mai mult această parte a Europei şi ar spori tensiunile.

La data de 5 decembrie 1994, în Budapesta, Ucraina, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie și Rusia au semnat un memorandum privind dezarmarea nucleară a Ucrainei, care printre altele prevede garanții de securitate a independenței țării vecine.

În urma acestui tratat, Ucraina a renunțat la armele nucleare din Uniunea Sovietică care se aflau pe teritoriul și le-a transferat Rusiei. În schimb la aceasta, Statele Unite, Marea Britanie și Rusia s-au obligat printre altele să respecte independența, suveranitatea și frontierele existente ale Ucrainei.

În urma atacului Rusiei asupra Ucrainei din 24 februarie 2022, garanțiile de securitate ale Ucrainei au fost încălcate de către însăși una dintre țările care s-a angajat să le respecte. Anume acest fapt le determină pe unele state neutre de pe continentul european să pledeze pentru aderarea la NATO.

„Anume faptul că Rusia a invadat Ucraina i-a și determinat pe cetățenii acestor state să-și schimbe viziunea lor. Spre exemplu Austria și Finlanda s-au aflat în conflict și Rusia și știu ce înseamnă asta”, a spus pentru AGORA, fostul ministru al Apărării, Veaceslav Marinuța.

Acesta a adus exemplul statelor baltice, Estonia, Letonia, Lituania, care au aderat la NATO, chiar dacă se află la hotar cu Rusia. Fostul ministru spune că acest pas a fost luat din considerentul că în cazul unei invazii, statele baltice vor avea 30 de aliați, printre care Statele Unite ale Americii.

În loc de concluzie

În cele din urmă vom aduce din nou în lumină declarațiile făcute în cadrul dezbaterii IPN de către expertul Igor Boțan. Faptul că noi ne declarăm stat neutru nu împiedică un potențial agresor să atace Republica Moldova.

Reiterăm că statutul de neutralitate permanentă nu privează statul de dreptul la autoapărare, dar acest statut poate fi asigurat de un tratat internațional, fie de legislația națională.

Mai mult, neutralitatea militară nu înseamnă că un stat nu se poate alinia în rând cu alte țări pentru a impune sancțiuni economice precum este Rusia, precum s-a întâmplat în Europa.

Astfel, din punct de vedere militar, conceptul de neutralitate nu a fost anulat, dar din punct de vedere economic, nu se încadrează în realitățile noastre.