O lună de război: Cinci momente care ne-au marcat (FOTO)

O lună de război: Cinci momente care ne-au marcat (FOTO)

În urmă cu aproape o lună, ecourile generate de exploziile cauzate de atacurile armatei ruse asupra satelor și orașelor Ucrainei, ne-au trezit pe mulți dintre noi într-o lume nouă, plină de incertitudini, nesiguranță dar și speranță. Fluxul masiv de refugiați, orașele distruse, manifestațiile de susținere a Ucrainei dar și protestele împotriva războiului din Rusia, de rând cu știrile zilnice de pe front au venit să confirme realitatea în care trăim. O realitate care nu părea posibilă în sec. XXI.

Astfel, cele aproape 30 de zile de război ne-au trecut prin toate stările posibile, din moment ce fiecare veste de pe front a dus cu sine mai multă frică sau speranță. Mai jos, vă propunem să recapitulăm câteva din evenimentele care au marcat această lună de război.

Moldova: Țară mică cu o inimă mare

În dimineața zilei de 24 februarie, cozi de mașini puteau fi observate la punctele de trecere a frontierei cu Ucraina, rândurile kilometrice fiind prezente preț de mai multe zile. Din moment ce o parte a persoanelor ce se refugiau din Ucraina alegeau să plece mai departe, la scurt timp aglomerații s-au format și la punctele de trecere a frontierei cu România.

Vezi și: Cu copiii de mână și cu speranța în ochi. Refugiații din Ucraina, tot mai mulți la Palanca (GALERIE FOTO)

Cu toate acestea, o bună parte au ales să rămână în Republica Moldova, numărul acestora fiind estimat la peste 101 mii de refugiați, dintre care aproximativ jumătate sunt copii. Trei sferturi din aceștia sunt cazați de cetățenii moldoveni în casele lor, în timp ce alți 4.200 sunt cazați în cele 104 centre de plasament.

Citește și: Refugiați d(in) lumea lor (REPORTAJ, VIDEO NO COMMENT, GALERIE FOTO)

Deși în comparație cu Polonia, R. Moldova nu pare să fi primit mulți refugiați (Polonia a primit circa două milioane de refugiați în total, iar țara noastră - circa 300.000), faptul că la fiecare 100 mii de locuitori se află în jur de 4.000 de refugiați face ca eforturile R. Moldova par de-a dreptul impresionante, din moment ce numărul total al refugiaților prezenți aici este egal cu 4% din populația țării.

Vezi și:  Refugiații din Ucraina, în cifre: Cât numărul locuitorilor din raionului Ungheni sau fiecare a 25-a persoană din Republica Moldova (INFOGRAFIC)

Datorită acestui fapt la Chișinău au venit mai mulți oficiali străini, cum ar fi președinții României, Poloniei sau cel al Confederației Elvețiene, a cărui vizită a fost de altfel una istorică. Totodată, atenția de care s-a bucurat Moldova în această perioadă a dus la mai multe promisiuni de asistență a autorităților de la Chișinău, iar asta nu doar în cazul refugiaților.

Astfel, la 5 aprilie curent, în Germania urmează a fi organizată o conferință de sprijin exclusiv pentru Republica Moldova. Aceste rezultate se datorează de altfel și presei internaționale, cum ar fi Washington Post sau The Economist care a scris nenumărate articole despre mobilizarea și solidaritatea de care au dat dovadă cetățenii noștri.

„Nu războiului!”: Lozinca manifestațiilor din est și vest

Începutul războiului a scos în stradă zeci de mii de oameni în Europa dar și în Rusia, care au scandat și cerut încetarea imediată a „operațiunii militare speciale”. Numeroase și de lungă durată în capitalele europene dar și în alte țări, protestele au fost de o mai mică intensitate în Rusia, acolo unde au fost dur reprimate. Doar la începutul lunii martie, în jur de 16.000 de cetățeni ruși au fost reținuți, aceștia riscând până la 15 ani de închisoare în contextul noilor legi adoptate.

În capitalele europene, manifestațiile au fost mai ample, fiind însoțite în unele cazuri și de discursurile președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski. Mesaje ale acestuia au fost auzite la Frankfurt, Tbilisi, Bratislava, Lyon și Paris. La Praga și Berlin, au manifestat în susținerea Ucrainei până la 100 de mii de persoane.

În toate aceste mesaje, Zelenski a cerut sprijin europenilor pentru a pune presiune pe guvernele acestora, în vederea instituirii unui „no-fly zone” deasupra Ucrainei, propunere respinsă în repetate rânduri de NATO. Cu toate acestea, discursurile ținute de președintele ucrainean la Londra, Roma sau Washington, l-au ajutat pe acesta să obțină asistență militară în valoare de un miliard de euro și aproape 14 miliarde de dolari.

Solidaritate și în interiorul Ucrainei

Și în interiorul Ucrainei a fost observată o solidaritate fără precedent, localnicii mobilizându-se pentru a-și proteja nu doar casele dar și obiectivele de patrimoniu și cultură. Astfel, la Lviv autoritățile au luat măsuri pentru protejarea clădirilor istorice și monumentelor, același lucru întâmplându-se și la Kiev, Odesa sau Harkiv, emblematică devenind fotografia statuii Ducelui de Richelieu, primul guvernator al orașului.

În același timp, în orașul de pe litoralul Mării Negre, localnicii s-au mobilizat în număr mare pentru a securiza accesul în oraș dinspre plajă dar și alte zone. 

Un alt gest de solidaritate în fața inamicului a fost dat de nenumăratele cazuri când civilii ucraineni blocau deplasarea de mai departe a coloanelor de tancuri.

Mariupol devine oraș-martir

La data de 9 martie, un raid aerian al armatei ruse a distrus spitalul de copii și maternitatea din orașul asediat Mariupol, un important punct strategic, apărat în special de militarii din batalionul Azov. În rezultat, trei persoane au decedat, printre care și un copil. Acest atac, a șocat întreaga lume și l-a făcut pe președintele ucrainean să ceară repetat instituirea unui „no-fly zone”, lucru respins și de această dată.

O săptămână mai târziu, armata rusă a bombardat și teatrul din Mariupol, chiar dacă în apropierea acestuia erau amplasate indicatoare ce semnalau prezența copiilor. Potrivit autorităților locale, în clădire se ascundeau sute de localnici, care au reușit ulterior să fie salvați.

Cu toate acestea, asediul orașului continuă, în jur de 100.000 de persoane fiind lipsite de serviciile elementare, precum apă, curent electric sau încălzire. Mai mult, presa occidentală și autoritățile locale afirmă că până la 90% din clădirile orașului au fost afectate de bombardamente.

Înaltul Reprezentant pentru Relații Externe al UE, Josep Borrell, a calificat asaltul asupra orașului Mariupol drept „crime de război”.

La scurt timp, Grecia a anunțat că va finanțare reconstrucția maternității din oraș în timp ce Italia și-a asumat sarcina de a reconstrui teatrul distrus, ministrul italian al culturii afirmând că teatrul „aparține umanității”.

Europa, la un pas de un nou dezastru nuclear

Chiar în prima zi de război, armata rusă a capturat zona în care se află centrala nucleară de la Cernobîl, după ce a inițiat invazia dinspre Belarus. Vestea a îngrijorat comunitatea internațională, deși centrala nu mai lucrează, însă deșeurile radioactive sunt în continuare prezente iar un accident în zonă ar putea readuce în prezenta una din cele mai grave catastrofe provocate de omenire.

Spre exemplu, în primele zile de război, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat de mai multe ori că nu dispune de date în timp real privind nivelul de radioactivitate. Totodată, au fost înregistrate și două cazuri în care curentul electric a cedat, provocând îngrijorări serioase legate de modul de funcționare a sistemelor de răcire, probleme care în cele din urmă au fost soluționate.

Câteva zile mai târziu, armata rusă a capturat și centrala nucleară din Zaporijie, care este și cea mai mare din Europa, anunțul fiind făcut de ministrul de externe ucrainean. Atunci situația a fost la un pas de tragedie, conform oficialului, întrucât în urma bombardamentelor, în zona centralei a izbucnit un incendiu, care a putut fi localizat de pompieri târziu, din cauza luptelor continue.

Până și Consiliului de Securitate al ONU a fost convocat de urgență pentru a discuta această situație, mai ales în contextul în care imaginile de la fața locului au surprins rachete și schimb de focuri în zona centralei.

„Dacă va exploda, va produce o catastrofă de zece ori mai mare decât cea de la Cernobîl”, anunța ministrul ucrainean de externe. Președintele Zelenski a cerut cu această ocazie o nouă intervenție a UE și NATO în conflict, susținând că dezastrul din 1986 s-ar putea repeta.

Și de această dată, NATO prin vocea secretarului său general a reiterat că organizația nu este parte a conflictului.

Războiul în Ucraina a început la data de 24 februarie, atunci când armata rusească a atacat cu rachete centrele militare ucrainene de comandă din orașele Kiev și Harkiv. Kremlinul susține că acesta nu este un război, ci o „operațiune specială” de „demilitarizare și denazificare” a Ucrainei.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Înotătorul român David Popovici a bătut recordul mondial la înot la 100 de m liber

Înotătorul român David Popovici a bătut recordul mondial la înot la 100 de m liber

Noi atacuri asupra centralei atomice din Zaporojie. Rusia şi Ucraina se acuză reciproc

Noi atacuri asupra centralei atomice din Zaporojie. Rusia şi Ucraina se acuză reciproc

Atenție, vreme nefavorabilă! Meteorologii au emis Cod Galben de ploi cu descărcări electrice

Atenție, vreme nefavorabilă! Meteorologii au emis Cod Galben de ploi cu descărcări electrice

Advertoriale
Fă-ți ghiozdanul pentru școală cu METRO! Rechizitele care îți vor face învățatul mai plăcut (FOTO)

Fă-ți ghiozdanul pentru școală cu METRO! Rechizitele care îți vor face învățatul mai plăcut (FOTO)

Maib a inaugurat „maib Academy”, un centru inovativ de instruiri pentru angajați

Maib a inaugurat „maib Academy”, un centru inovativ de instruiri pentru angajați

Î.S. MOLDATSA recrutează. Află cum poți să devii Controlor de Trafic Aerian Stagiar

Î.S. MOLDATSA recrutează. Află cum poți să devii Controlor de Trafic Aerian Stagiar

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.