OPINIE | Cum le răspundem celor care îl justifică pe Putin? 5 argumente despre dreptul de autodeterminare al Ucrainei

OPINIE | Cum le răspundem celor care îl justifică pe Putin? 5 argumente despre dreptul de autodeterminare al Ucrainei
FOTO: Atlantic Council

Toate popoarele au dreptul la autodeterminare. În esență, dreptul la autodeterminare este dreptul unui popor de a-și stabili propriul destin. În special, acest drept permite unui popor să-și aleagă propriul statut politic și să-și determine propria formă de dezvoltare economică, culturală și socială. Importanța acestuia drept constă în oportunitatea de a alege, oferită poporului și nu conducerii unei țări, astfel încât rezultatul alegerii acestui popor să contribuie la dezvoltarea lui conform propriilor convingeri.

Acest privilegiu de a-ți alege propriul destin a fost clar elucidat atât în Carta ONU, cât și în Pactul internațional privind drepturile civile și politice. Ambele tratate subliniază dreptul statelor să dezvolte relaţii prieteneşti între națiuni, întemeiate pe respectarea principiului egalităţii în drepturi a popoarelor şi dreptului lor la autodeterminare, adică dreptul fiecărei țări de a alege ce viitor își dorește, iar celelalte state să respecte această alegere pentru menținerea păcii mondiale.

Cum a subminat Rusia dreptul la autodeterminare a poporului ucrainean, pe parcursul anilor?

Războiul pornit în Ucraina de către Rusia nu este de fapt prima acțiune a guvernării rusești care subminează dreptul la autodeterminare a poporului ucrainean. Între anii 1917-1922, odată cu căderea Imperiului Țarist Rus, Uniunea Sovietică începe să acapareze în mrejele sale mai multe state care deja erau sub influența rusească, printre ele și Ucraina. Deși poporul ucrainean a încercat să lupte pentru autodeterminare și independență, lipsa de armament și foametea artificială lansată intenționat în Ucraina taie dur orice putere de a mai lupta contra rușilor.

Această pierdere dureroasă a Ucrainei în fața unui titan atât de puternic ca Uniunea Sovietică a convins guvernarea rusească actuală să creadă că de fapt e o practică acceptabilă și binevenită de a impune unui popor propriile viziuni și convingeri, chiar și în mod silit.

Acest câștig din trecut i-a determinat pe ruși să anexeze Crimeea încălcând toate prevederile dreptului internațional dar și național al Ucrainei, desconsiderând orice încercare a ucrainenilor de a-și salva conaționalii. Rusia pur și simplu a facilitat un referendum în peninsula Crimeea care susținea aderarea acesteia la Federația Rusă. Constituția Ucrainei, dar și legea privind referendumurile, prevede că la orice referendum trebuie să participe toți cetățenii Ucrainei, întrucât decizia va afecta întreaga țară. Totuși, rușii au făcut tot posibilul ca la referendum să participe doar locuitorii Crimeii, care erau în măsură de 63% etnici ruși, și au acceptat, fără consultarea cu guvernarea ucraineană, încadrarea peninsulei Crimeea în Federația Rusă.

Guvernarea rusească și-a măgulit foarte mult orgoliul în februarie 2022, crezând că de această dată, la fel ca și dățile trecute de fapt, ucrainenii nu vor fi pregătiți să lupte sau cel puțin să lupte atât de dur. Însă ucrainenii au demonstrat rușilor, dar și întregii lumi, că ei au tot dreptul, dar și o privilegiu, de autodeterminare, de a decide singuri propriul destin, propriul viitor, dar și la ce alianță să adere, precum și care „eliberări” să le refuze.

 

Să fi fost altcineva la conducerea Ucrainei nu era război?

 

Aud și citesc tot mai multe opinii precum că de fapt Zelenski e de vină de începerea războiului și dacă ar fi fost el mai umil sau ar fi aplecat mai mult capul în fața rușilor, atunci aceștia nu ar fi atacat. Adevărul este că fie Zelenski, fie altcineva să fi fost la putere, Putin oricum avea să ordone invadarea Ucrainei. Când Rusia a început procesul de anexare a Crimeii în 2014, la conducerea Ucrainei era prietenul lui Putin – Ianukovici. Ianukovici a fost mereu docil și loial lui Putin, ceea îl satisfăcea pe cel din urmă, dar nu și pe poporul ucrainean.

Faptul că un partener bun de-al său era la conducere în Ucraina, nu l-a oprit pe Putin să provoace un referendum ilegal în Ucraina, să desconsidere orice consultări cu guvernarea ucraineană și să anexeze peninsula Crimeea de parcă aceasta nici nu aparținea unei țări străine. Anexarea Crimeii la fel a condus la decese, deși, din nou, la conducere nu era Zelenski pe care acum îl acuză lumea, ci era Ianukovici, susținătorul lui Putin.

Mai mult, din 2014 până la începerea războiului din 24 februarie 2022, au fost uciși aproximativ 13,300 de persoane, dintre care 4,000 civili. Deci după anexarea Crimeii, rușii au continuat ostilitățile împotriva ucrainenilor încă înainte de alegerea lui Zelenski la președinția Ucrainei, acesta fiind ales la conducerea țării la 20 mai 2019.

Rezultă că fie cu Zelenski, fie fără, Putin oricum ar fi ordonat atacurile asupra ucrainenilor la fel cum o făcea pe parcursul a opt ani.

Dacă nu insistau ucrainenii la aderarea în NATO nu mai atacau rușii?

 

La fel citesc și aud des comentariul precum că dacă nu se băteau așa de insistent ucrainenii cu pumnul în piept că vor să adere la NATO, nu mai ataca Federația Rusă Ucraina în nici un caz! Acesta este un fals răspândit de propaganda rusească. De ce? Pentru că Federația Rusă este deja la hotar cu patru țări care sunt membre NATO: Estonia, Letonia, Lituania și Polonia (ultimele două înconjurând Kaliningradul). Până și prietena devotată a Rusiei, Ungaria, este membru NATO.

De ce Rusia nu a atacat totuși Estonia, Letonia, Lituania sau Polonia, state membre NATO care au permis prezența militarilor NATO pe teritoriile acestora? Conform Rusiei, NATO reprezintă un pericol pentru ea și nu vrea NATO la hotar, nu? Atunci de ce n-ar ataca una dintre cele patru țări enumerate mai sus, pentru a scăpa de NATO la hotar și să vedem câte pierderi ar suporta în aceste circumstanțe. Nu încurajez atacuri asupra niciunei țări, dar justificarea Rusiei nu are logică în spate, ci doar informație falsă de a spăla creierii oamenilor.

Justificarea lui Putin sună așa: am împușcat în Ucraina pentru a ne apăra de NATO, deși Ucraina nici măcar nu este membru NATO.

Însă adevărul este că Putin nu vrea să atace NATO, întrucât știe că asta ar fi o sinucidere. Putin se teme de NATO, de asta a și. cerut Ucrainei să nu adere. Dar Ucraina este o țară independentă, cu drept de autodeterminare, care are toate prerogativele de a decide singură ce alianță să adere sau nu.

Mai mult, e foarte ușor să ataci o țară care nu este nici membru NATO, nici membru UE, și să pretinzi că ești mult mai pregătit și mult mai puternic decât aceasta în lupte, mai ales că Rusia are resurse militare mult mai numeroase decât Ucraina.

E ca și la școală sau grădiniță: elevul bătăuș va fura chifla de la cel mai slab, nu de la cel care are aceeași putere ca și el, pentru că se teme să nu primească doi pumni înapoi.

Nu în cele din urmă, Putin spune că vrea să acapareze Ucraina pentru a salva și elibera oamenii de acolo (ucigându-i). Dacă Putin într-adevăr va acapara Ucraina pentru a salva oamenii și va face o Uniune cu Rusia, Belarus și Ucraina, așa cum insistă în video-urile sale, atunci de fapt Rusia își adaugă încă trei țări vecine care sunt membre NATO: România, Slovacia și Ungaria, astfel învecinându-se total cu NATO. Deci cum vrea într-adevăr Putin să țină NATO la distanță dacă tot ce face acum în Ucraina de fapt îl apropie și mai mult de un eventual atac NATO?

De ce toți apără și susțin dreptul de autodeterminare a poporului ucrainean acum, dar nu o făcea și în 2014?

 

Să se fi oprit Putin la recunoașterea independenței a Donețkului și Luganskului, comunitatea internațională nu mai reacționa la fel de dur cum o face acum. Precedentul creat atunci când a fost anexată Crimeea ne-a demonstrat că atât UE, cât și restul statelor lumii, aveau să impună câteva sancțiuni, poate câteva tachinări publice, dar până la urmă Rusia nu urma să fie la fel de izolată cum este în prezent.

Spre exemplu, în 2014, când a fost anexată Crimeea, summitul UE-Rusia a fost anulat, iar statele membre UE au decis să nu organizeze summit-uri bilaterale cu Rusia. Discuțiile bilaterale cu Rusia pe tema vizelor, precum și asupra noului acord dintre UE și Rusia, au fost suspendate. Mai mult, în locul summitului G8 de la Soci, a avut loc o reuniune G7 – fără Rusia – la Bruxelles, în perioada 4-5 iunie 2014. Totuși, nimeni nu a trimis armament Ucrainei. Nimeni nu a finanțat Ucraina în lupta contra anexării Crimeii. Nimeni nu a transmis ajutoare umanitare pentru a salva oamenii de acolo. De ce? Din simplu motiv că nu era un război, era o anexare ilegală.

877 de persoane și 62 de entități sunt supuse unei înghețări a activelor și unei interdicții de călătorie, deoarece acțiunile Federației Ruse au subminat integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Lista persoanelor și entităților sancționate este ținută în permanentă revizuire și este supusă reînnoirilor periodice de către Consiliu UE.

Unele din aceste măsuri au fost introduse în martie 2014 drept consecință a faptului că Rusia ilegal a anexat Crimeea. Să se fi oprit Putin la recunoaștere independenței a lui Donețk și Lugansk, iar ulterior anexarea acestora, comunitatea internațională nu avea să trimită ajutor militar Ucrainei, din simplu motiv că nu era un război și nu avea loc asasinarea directă a civililor prin bombardamente. Istoria ne demonstrează că totuși dependența de gaze și electricitate a făcut UE vulnerabilă în față Rusiei.

Însă situația e diferită când sunt distruse case, școli, spitale, muzee, teatre, clădiri publice, precum și oamenii din acestea. Astfel toată comunitatea internațională încearcă să apere dreptul poporului ucrainean la autodeterminare. Până și Germania, care era un partener apropiat Rusiei, a admis renunțarea în totalitate a gazului și electricității parvenite din Federația Rusă. Deci o repetare a istoriei cu Crimeea nu va mai fi admisă din simplu considerent că Putin nu a știut să se oprească la timp.

Înseamnă că orice țară poate să îi impună vecinei sale anumite condiții pentru că așa îi este mai pe plac?

 

Mulți îndreptățesc acțiunile Rusiei în Ucraina și zic că Putin face corect pentru a-și apăra vorbitorii de limbă rusă. Atunci urmează întrebarea: ați fi de acord oare ca România să atace Republica Moldova pentru a se apăra de un potențial atac din partea Federației Ruse? Oare l-ați îndreptăți la fel pe Iohannis dacă acesta ar zice că el „eliberează românii din Republica Moldova”? Doar Republica Moldova are un procentaj la fel de înalt de vorbitori ai limbii române și deținători ai cetățeniei române precum Putin spunea că sunt ruși în Ucraina. Ați crede că este corect să vină armata României pe teritoriul nostru și după câteva încercări de a ucide președintele să zică că de azi înainte suntem o parte a României?

Evident că răspunsul este nu. Chiar dacă mulți își doresc unirea cu România, nimeni nu o dorește prin vărsare de sânge, distrugeri de clădiri sau bombardări fatale. Asta pentru că indiferent ce dorește țara vecină, noi suntem un popor cu drept la autodeterminare și noi singuri vom decide ce este corect pentru noi. Iar dacă majoritatea populației va fi pro-unire, atunci aceasta se va face pe cale pașnică, iar dacă vor fi contra – atunci se va respecta această alegere întrucât trăim într-un stat democratic.

Dacă urmăm logica lui Putin, atunci Ungaria trebuie să atace România pentru că în Transilvania sunt foarte mulți vorbitori de maghiară. Austria trebuie să atace regiunea de nord a Italiei, Tirolul de Sud, în care se vorbește mai mult germana decât italiana. Olandezii trebuie să atace regiunea flamandă a Belgiei în care se vorbește preponderent olandeza și nu franceza, sau Franța să atace Belgia pentru că acolo se vorbește franceza predominant.

 

Deci ce ne facem cu dreptul la autodeterminare?

 

Trăim în sec. XXI, când diplomația se află la apogeul său și când s-au creat zeci de tratate internaționale de menținere a păcii, convenții de urmat în timpul unui potențial război, precum și mecanisme de sancționare pentru instigarea unui război. Nici în războiul din Siria, nici în cel din Ucraina, militarii ruși nu au respectat nici o prevedere internațională, continuând focurile și în timpul la coridoarele verzi organizate pentru civili.

Putin a călcat în picioare tot ce s-a creat până acum pentru a păstra pacea, a neglijat orice prevedere a dreptului internațional și s-a retras din procesul de aderare la Curtea Internațională de Justiție, precum și din Consiliul Europei, invocând că nici unul din aceste mecanisme nu au vreo influență asupra Rusiei. Toate aceste acțiuni sunt de fapt acțiuni de auto-izolare. Putin cu propriile decizii și-a dus țara în bezna în care va rămâne încă mult timp înainte. Deși Federația Rusă are un potențial foarte larg de dezvoltare, aceasta va fi imposibilă fără cooperările și comerțul internațional.

Ucrainenii au ales să lupte pentru dreptul lor la autodeterminare, oare vor înțelege și cetățenii Rusiei că au și eu același drept?

Poți face diferența

Dacă îți iei un abonament cu doar 48 lei pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Președinta Parlamentului European consideră necesară accelerarea procedurii de aderare a Ucrainei și R. Moldova la UE

Președinta Parlamentului European consideră necesară accelerarea procedurii de aderare a Ucrainei și R. Moldova la UE

Noi antrenamente militare. Armata Națională va desfășura exercițiul multinațional „JCET-2022”

Noi antrenamente militare. Armata Națională va desfășura exercițiul multinațional „JCET-2022”

Germania a respins propunerea Rusiei de a primi gaze prin gazoductul Nord Stream 2

Germania a respins propunerea Rusiei de a primi gaze prin gazoductul Nord Stream 2

Advertoriale
Spune adio așteptării: Ia-ți imediat cardul tău personalizat de la maib

Spune adio așteptării: Ia-ți imediat cardul tău personalizat de la maib

Gala Fermierilor 2022. Cei mai buni agricultori au fost premiați pentru rezultate remarcabile

Gala Fermierilor 2022. Cei mai buni agricultori au fost premiați pentru rezultate remarcabile

Orange aniversează în acest an 12 ani de la lansarea programului „Ne Pasă” - pentru susținerea voluntariatului

Orange aniversează în acest an 12 ani de la lansarea programului „Ne Pasă” - pentru susținerea voluntariatului

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • DESCIFRAT| (IN)Siguranța din mijlocul protestelor sau șirul neregulilor din Orășelul Schimbărilor. Invitați: Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu și directorul executiv API, Petru Macovei
    DESCIFRAT| (IN)Siguranța din mijlocul protestelor sau șirul neregulilor din Orășelul Schimbărilor. Invitați: Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu și directorul executiv API, Petru Macovei
  • DESCIFRAT| Distribuirea lemnelor de foc sau drumul celor 5 metri ster: De la lista întocmită de primării, la stocurile care se golesc (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Cristina Tocari, tânăra care a revenit din Franța pentru a transforma plasticul în bijuterii (VIDEO)
  • DESCIFRAT| Meniul preșcolarilor, între posibilități și necesități (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Nicolai Croitoru: „Pot să mă mândresc că echipa mea e formată practic în proporție de 80% din persoane revenite de peste hotare”(VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    ANRE a aprobat noul preț pentru energia electrică furnizată de S.A. „Energocom”
  • 2
    Alexei Navalnîi și Svetlana Tihanovskaia, propuși pentru Premiul Nobel pentru Pace. Decernarea va avea loc de ziua lui Putin
  • 3
    Sală arhiplină la Palatul Național. Peste 1.800 de spectatori au urmărit filmul CARBON în cadrul premierei naționale
  • 4
    Etapă finală: Putin a semnat legile de anexare a teritoriilor ucrainene (HARTĂ)
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.