ANALIZĂ | Criza refugiaților: test de rezistență pentru Republica Moldova. Cum au lucrat autoritățile pe cinci filiere care au marcat această lună

ANALIZĂ  | Criza refugiaților: test de rezistență pentru Republica Moldova. Cum au lucrat autoritățile pe cinci filiere care au marcat această lună
FOTO: UNICEF

De la invazia Rusiei, peste 2,5 milioane de cetățeni au părăsit Ucraina. Datele cu care operează Agenția ONU pentru Refugiați arată că ar putea urma încă 4 milioane, ceea ce seamănă a fi cea mai mare criză de refugiați din Europa de la al Doilea Război Mondial. În spațiul public din Republica Moldova a început să se vorbească despre un potențial val de refugiați încă în decembrie 2021, odată cu escaladarea situației în jurul Ucrainei. Atunci autoritățile moldovenești declarau că pregătesc mai multe scenarii și că sunt gata să primească refugiați dacă va fi nevoie. Scenariile s-au dovedit a fi mult mai sumbre. Vedeți mai jos o analiză realizată de noul contributor AGORA, Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS).
  

În primele 2 săptămâni de la începerea războiului, circa 270 mii de cetățeni ucraineni au intrat în Republica Moldova. Dintre aceștia 170 de mii au ieșit, iar altele 100 de mii au rămas în țară. Pentru un stat de dimensiunea Republicii Moldova, un asemenea influx de refugiați creează o presiune enormă asupra sistemului social. Conform unor calcule, Moldova primește cei mai mulți refugiați pe cap de locuitor, sau aproximativ 4.000 de refugiați la 100.000 de locuitori.

Costurile acestei operațiuni naționale sunt uriașe. De exemplu, Polonia, țara care primește un număr comparabil de refugiați, are un PIB per capita de 4,8 ori mai mare ca cel al Republicii Moldova.

Republica Moldova, deja puternic afectată de criza pandemică și cea energetică, s-a trezit cu o presiune enormă asupra bugetului public. Rata inflației la sfârșitul lunii ianuarie a ajuns la 16,56%, iar BNM prognozează că aceasta va crește până la 20,6% în următoarele trimestre. Chiar și în aceste condiții, reacția autorităților, dar și cea a cetățenilor, a demonstrat un act de solidaritate și curaj demn de toată admirația.

Cum s-a mobilizat țara

Guvernul, mediul privat, societatea civilă, dar și simplii cetățeni, fac un efort semnificativ pentru a-i sprijini pe cei care fug de război. Afacerile locale, deși încă nu și-au revenit după criza COVID-19, contribuie semnificativ pentru susținerea refugiaților. Principalii operatori de telefonie din Moldova furnizează cartele gratuite și oferă prețuri reduse pentru apelurile telefonice către Ucraina. Hotelurile, pensiunile turistice, cramele și companiile de construcții oferă refugiaților servicii gratuite de adăpost și de catering. Unii livrează alimente și apă centrelor pentru refugiați de la punctele de trecere a frontierei. În plus, companiile locale de transport și persoanele fizice oferă călătorii gratuite și în siguranță pentru toți ucrainenii care vin în Moldova. Începând cu 25 februarie, multe restaurante și cafenele au anunțat mese gratuite pentru refugiații ucraineni.

O asemenea mobilizare a întregii societăți a ajutat autoritățile să facă față primului val de refugiați, însă acest efort nu este sustenabil în timp.

Conform normelor și procedurilor UNHCR, capacitatea maximă a Republicii Moldova de a primi și acomoda refugiați este de 25 de mii de persoane. Actualmente, Republica Moldova găzduiește de 4 ori mai multe persoane. În aceste condiții, este clar că guvernul are nevoie de o abordare sistemica în gestionarea crize umanitare, iar acest lucru poate fi realizat doar cu suportul direct al organizațiilor internaționale care au experiență în acest domeniu. Reieșind din realitățile curente, atenția autorităților trebuie să fie îndreptată prioritar în următoarele direcții: acomodarea, transport, asistenta externă, integrarea și comunicarea. Până acum, autoritățile au făcut câțiva pași importanți în acest sens.

Acomodarea

Potrivit Poliției de Frontieră, la data de 11 martie, pe teritoriul Republicii Moldova se aflau în jur de 104.060 de mii cetățeni ucraineni și de alte naționalități, dintre cei 270 de mii care au intrat în țară începând cu 24 februarie 2022. În oficiile Biroului Migrație și Azil, au solicitat azil peste 3.000 de persoane.

Conform informației prezentate de Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spătari, trei pătrimi din refugiații ajunși în Moldova sunt găzduiți în familii, iar o pătrime - în adăposturi de urgență și centre de plasament. Implicarea benevolă a cetățenilor în acest proces a ușurat semnificativ presiunea asupra sistemului public. Pentru a-i ajuta, autoritățile au anunțat că pregătesc un mecanism de sprijin financiar pentru familiile care au găzduit sau vor găzdui refugiați pentru o perioadă mai îndelungată. Această indemnizație unică, de mărimea aproximativă a unui salariul minim pe economie, va fi acordată de organizațiile internaționale de profil.

Totodată, în țară activează 93 de centre autorizate de plasament pentru refugiați. Centrele au fost instituite de către autoritățile publice centrale (APC) în cooperare cu autoritățile publice locale (APL). Cele mai multe locuri de cazare au fost organizate în municipiul Chișinău. Acestea sunt parțial întreținute din donațiile colectate de către agenții economici, organizații filantropice, cetățenii atât din țară, cât și de peste hotare. Cheltuielile care nu sunt acoperite din donații sunt rambursate din Bugetul de Stat.

La capitolul identificarea și organizarea spațiilor pentru acomodarea refugiaților s-au făcut pași importanți, rămân însă restanțe la gestionarea fluxului de refugiați care au nevoie de adăpost. Guvernul a lansat pagina www.dopomoga.gov.md, concepută ca un punct unic de acces la informații ce se referă la ajutorul de care pot beneficia ucrainenii în perioada de aflare pe teritoriul Republicii Moldova. Deși pe această pagină poate fi accesată, inclusiv, informația despre centrele de plasament, aceasta nu oferă o imagine în timp real al locurilor disponibile. Pentru o mai bună organizare a procesului, e nevoie să se mențină o comunicare constantă dintre Centrul unic de gestionare a crizei și APL, precum și să se faciliteze schimbul de informații între APL-uri.

În situația în care capacitățile efective ale statului sunt depășite de numărul de refugiați, e necesar să fie identificate modalități de a transfera aceste persoane în cea mai apropiată țară, cum ar fi România. Împreună cu partenerii externi, trebuie elaborat un mecanism clar și rapid, care ar reduce din presiunea asupra Republicii Moldova.

Transport

În primele zile de la izbucnirea crizei, transportarea refugiaților aflați la punctele de frontieră moldo-ucrainene, în mare parte era asigurată de persoane fizice și agenți economici care s-au oferit să ajute gratuit. Odată cu creșterea fluxului de cetățeni, dar și cu înrăutățirea bruscă a vremii, a fost urgent nevoie de mobilizat un număr mai mare de mijloace de transport. În acest sens, autoritățile au acționat în două direcții.

În primul rând, a fost nevoie să fie organizat transportul refugiaților de la punctele de frontieră către centrele de plasament din țară. Pentru asta au fost puse la dispoziție autobuze și microbuze. În același timp, informațiile disponibile arată că pentru majoritatea celor intrați în țară, Republica Moldova este doar un punct de tranzit către alte destinații europene. Reieșind din asta, autoritățile au fost nevoite să identifice soluții de urgență menite să reducă presiunea asupra sistemului public și să faciliteze traversarea cât mai rapidă și sigură a teritoriului țării. În acest sens, Guvernul Republicii Moldova a pus la dispoziție mai multe alternative - inclusiv rute auto, de tren sau avion, către mai multe destinații europene.

Astfel, în perioada 8-11 martie 2022, au fost efectuate 189 curse rutiere. În total, fiind transportate aproape 6.000 de persoane. De asemenea, circa 2.844 de refugiați din Ucraina au ajuns în România cu trenul din Republica Moldova. Alte 1.176 de persoane refugiate din Ucraina au ajuns pe cale aeriană în țări precum Germania, Israel, Bulgaria și Turcia. Urmând ca în perioada următoarele cursele să fie suplimentate în alte direcții. Pentru a facilita acest proces Autoritatea Aeronautică Civilă oferă cetățenilor străini  posibilitatea de a se înregistreze prin completarea unui formular on-line pe pagina oficială - www.caa.md/repatriere. Solicitările sunt prelucrate într-o bază de date, care furnizează informații în timp real despre probabilitatea operării în cel mai scurt timp a zborului de evacuare.

Deși păstrarea spațiului aerian închis îngreunează semnificativ procesul de evacuare, acesta este un risc pe care autoritățile centrale trebuie să-l gestioneze cu mare atenție, având în vedere că confruntările militare se apropie tot mai mult de hotarele Republicii Moldova.

Presiune mare se păstrează și la punctele de frontieră terestră. Poliția de Frontieră și Serviciul Vamal lucrează la capacitate maximă. Pentru a face față fluxului mare de refugiați, Guvernul a solicitat sprijin din partea Agenției de frontieră a UE (Frontex). Frontex va oferi asistență MAI atât prin creșterea numărului personalului implicat, cât și prin suplimentarea echipamentelor necesare scăderii timpului de reacție al Poliției de Frontieră la nevoile cetățenilor. Acest suport va spori securitatea frontierei și va reduce timpul de procesare a documentelor la PTF.

Abordarea multilaterală adoptată de către autorități, este un pas important în gestionarea crizei refugiaților. Implicarea partenerilor externi și crearea coridoarelor verzi către țările UE facilitează semnificativ tranzitarea Republicii Moldova. Astfel, scade și presiunea asupra bugetului public, direcționat pentru întreținerea refugiaților.

Asistența externă

Guvernul a anunțat recent că este la limita capacităților și a cerut de urgență asistență financiară și umanitară din partea comunității internaționale. Într-o discuție cu jurnaliștii internaționali, Ministru Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, a declarat că crizele multiple rezultate din războiul Rusiei împotriva Ucrainei provoacă repercusiuni interne grave, iar Republica Moldova este pe punctul de a se prăbuși. Moldova are nevoie urgent de mobilizarea unui ajutor internațional suplimentar pentru a acoperi necesitățile imediate ale țării generate de actuala criza umanitară fără precedent.

La nivel instituțional, MAI recepționează asistență umanitară de la ONU, prin Biroul Înaltului Comisar ONU pentru Refugiați (UNHCR), gestionat de BMA (asistență pentru refugiați) și de la UE, prin Mecanismul de protecție civilă, gestionat de IGSU (asistență pentru situații de criză). UNHCR a anunțat deja că va fi lansat un program amplu de asistență pentru Republica Moldova, care la prima etapă prevede asistență în valoare de 120 milioane de dolari pentru a gestiona criza refugiaților ucraineni. Această asistență nu va fi adresată doar refugiaților, dar și cetățenilor și Guvernului Republicii Moldova, ca să aibă resurse pentru a depăși această criză.

De asemenea, Republica Moldova urmează să primească 15 milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru a gestiona criza de securitate de la graniță, în contextul războiului din Ucraina, care a generat un flux mare de refugiați în țara noastră. Despre un potențial ajutor financiar a vorbit în timpul vizitei sale în Moldova și Secretarul de Stat al Statelor Unite, Antony Blinken. El a declarat că administrația americană a cerut Congresului să aprobe fonduri de 2,75 de miliarde de dolari pentru asistența umanitară, pentru nevoile comunității din Ucraina, dar și a acelor țări care ajută în gestionarea acestei crize, inclusiv Republica Moldova.

Prin intermediul Mecanismului de protecție civilă a Uniunii Europene a fost propusă sau deja oferită asistență umanitară de către următoarele state membre ale UE: Austria, Belgia, Croația, Danemarca, Franța, Finlanda, Regatul Țărilor de Jos, Grecia, Suedia, Germania. Asistența umanitară constă în mare parte din corturi pentru timp de iarnă cu încălzitoare pentru adăpost de urgență, bucătării de câmp, seturi de igienă, saci de dormit, perne, saltele, paturi de tabără, dar și ambulanțe de tip B și C conform standardelor UE.  Ajutor umanitar au mai oferit țări precum Azerbaijan, Israel, India, Turcia, etc.

Această asistență umanitară vine să ajute Republica Moldova să facă față crizei cu care se confruntă. În termen scurt, suplinirea nevoilor logistice și umane vor ajuta autoritățile să depășească anumite neajunsuri. Dar, din păcate, cea mai mare problema rămâne încă nerezolvată. Republica Moldova are nevoie de asistență financiară imediată și într-o mărime mult mai mare decât cea anunțată de UE. Bugetul auster al Republicii Moldova a atins deja limita capacității, și e vorba de zile, nici măcar de luni, în care acesta încă mai poate oferi asistență necesară. Perspectivele sunt cu atât mai îngrijorătoare, cu cât apar știri despre un potențial asalt militar asupra Odesei. Un oraș de 1 milion de locuitori aflat la doar 50 km de graniță. În cel mai scurt timp Moldova se poate trezi cu un val și mai mare de refugiați, care riscă să ducă la un colaps financiar și umanitar greu de imaginat.

Integrarea

În timp ce factorii politici de la Chișinău sunt, în mod înțeles, concentrați pe furnizarea imediată de hrană, adăpost și transport, trebuie să se ia în considerare și perspectivele pe termen mediu și lung ale celor care decid să rămână în Republica Moldova. Asigurarea accesului la locuri de muncă, educație și asistență medicală pentru noii sosiți sunt esențiale pentru o integrare cât mai ușoară și rapidă. De asemenea, integrarea cu succes este importantă, nu doar pentru bunăstarea persoanelor strămutate, ci și pentru Moldova însăși. Atitudinea deschisă a cetățenilor s-ar putea răci dacă moldovenii vor începe să perceapă costurile ca fiind prea mari pentru comunitățile lor. Autoritățile ar trebui să ajute refugiații să capete cât mai rapid independență financiară, facilitându-le accesul pe piața muncii. Primul pas în acest sens a fost făcut. Cetățenii ucraineni vor avea dreptul de a munci pe teritoriul Republicii Moldova fără obținerea dreptului de ședere provizorie în scop de muncă. Clauza este valabilă pe perioada stării de urgență. Însă, în scurt timp, ea va trebui completată și extinsă.

Nu mai puțin importantă este integrarea în sistemul educațional a copiilor refugiați. Conform datelor prezentate de consilierul pe probleme de politică externă al primului ministru, în Republica Moldova, unul din opt copii e refugiat.  Numărul solicitărilor de integrare a copiilor în sistemul educațional crește de la o zi la alta, deși e vorba de o înmatriculare temporară. Datele direcției educație a Municipiului Chișinău arată că vineri, 11 martie, în școlile din capitală erau înmatriculați 291 de copii ai refugiaților ucraineni.  Dacă în capitală procesul de școlarizare este deja pus în aplicare, în alte localități în care s-au refugiat familii de ucraineni situația este incertă. În lipsa unor instrucțiuni clare de la Ministerul educației, care nu s-a pronunțat deocamdată asupra integrării școlare a copiilor refugiați, instituțiile școlare acționează pe cont propriu. Probleme care încep să apară sunt de natură diferită. În primul rând, nu este clar cum vor fi acoperite cheltuielile, întrucât finanțarea în educație se face per elev. Al doilea aspect, nu mai puțin important, vizează aspectul lingvistic al educației. Nu toate APL-urile care au acomodat refugiați pot oferi educație în limba ucraineană sau rusă.

Mulți dintre copii încearcă să se conecteze la lecții online cu profesori ucraineni, dar orele la distanță sunt îngreunate de lipsa conexiunii la internet, dar și a calculatoarelor. Potrivit datelor, la 11 martie în Republica Moldova se află circa 47 de mii de minori. Nu se știe deocamdată câți dintre ei sunt de vârstă școlară și preșcolară. Totuși, toți au nevoie de asistență educațională. Asta înseamnă că autoritățile trebuie să găsească soluții viabile, la fel de importante ca măsurile de facilitare a condițiilor de viață.

Comunicarea

Comunicare pe timp de criză este instrument vital pentru orice instituție responsabilă de gestionarea acesteia. Scopul trebui să fie acela de a furniza informații exacte, bazate pe dovezi, în timp util, regulate și transparente în toate etapele crizei. Acest lucru ajută publicul să își adapteze comportamentul după cum se cuvine, să participe în mod semnificativ la deciziile care îl pot afecta și să sprijine identificarea lacunelor care pot exista în răspunsul statului. Când vorbim despre asigurarea accesului larg a publicului la informații, trebuie să se ia în considerare mijloacele de comunicare potrivite pentru fiecare dintre grupuri, inclusiv pentru grupurile care au necesităţi informaționale specifice. În acest scop, chiar în primele zile de la începerea războiului în Ucraina, Guvernul Republicii Moldova a deschis canalul de Telegram „Prima sursă”, care la momentul de față este urmărit de aproape 80 de mii de persoane. Inițiativa vine să informeze rapid despre cele mai importante decizii ale autorităților, dezmințirea falsurilor și manipulările apărute în spațiul media. Canalul este administrat de către responsabili din cadrul Președinției, Parlamentului și Guvernului.

Statul, ca actor principal în gestionarea crizei are rolul esențial să furnizeze informații corecte și cuprinzătoare cu privire la cauzele și efectele crizei și la ceea ce se face pentru atenuarea acesteia. O comunicare transparentă și livrată la timp contribuie la consolidarea rezilienței tuturor celor implicați și vizați. Folosind canalele de comunicare în masă, cum ar fi Facebook sau Telegram, autoritățile pot să contracareze rapid retorica care provoacă frica și panica. Însă pentru un impact mai mare, în special în rândul grupurilor vulnerabile la dezinformare, e nevoie de diversificat platformele de comunicare și de penetrat rețelele care au o audiență semnificativă, cum ar fi Tik Tok, Vkontakte sau Odnoklassniki.

Un alt aspect important al comunicării trebuie să vizeze beneficiarii direcți și indirecți ai asistenței, adică refugiații. Portalul dopomoga.gov.md lansat de autorități este un exemplu bun în acest sens. Prin intermediul acestuia, atât utilizatorii ucraineni care au nevoie de ajutor, cât și moldoveni care vor să ajute, pot găsi toată informația privind asistența umanitară oferită de Guvernul Republicii Moldova, comunitatea de cetățeni civili sau diaspora Republicii Moldova sub formă de servicii. Site-ul este unul complex și oferă informații întreg spectrul de servicii acordate poporului ucrainean aflat în situație dificilă: condiții de traversare a frontierei Republicii Moldova, unități de cazare, alimentație, ajutor medical specializat, ajutor pentru copii și animale de companie, servicii financiare și de telecomunicații, contacte privind grupurile de inițiativă active în mediul online, informații privind ofertele de locuri de muncă pentru refugiați și altele.

Inițiativa este bună, însă autoritățile trebuie să aibă grijă să asigure sustenabilitatea acestei platforme. Actualizarea în timp real al informațiilor privind serviciile disponibile, menținerea vie a comunicării pe linia fierbinte, etc., va garanta utilitatea în timp al acestui serviciu.

 La fel de importantă este  conlucrarea cu punctele focale informale ale comunităților pentru distribuirea mesajelor. Astfel de puncte focale informale din zonele rurale pot fi asistenții și lucrătorii sociali, mediatorii comunitari, ofițerii poștali, activiștii, sau antreprenorii locali. Acestea sunt, de obicei, persoane care intră în contact cu potențialii beneficiari sau pot servi drept persoane de legătură atunci când se încearcă a găsi soluții la anumite solicitări. Guvernul ar putea crea un canal separat de comunicare, cum ar fi un chat Whatsapp, pentru a asista și ghida aceste puncte focale locale. Prin astfel de canale de comunicarea, autoritățile ar putea să împuternicească și/sau să asiste părțile interesate să contribuie la depășirea situaților complicate.

Pe timp de criză, componenta afectivă, interesul venit din partea publicului, dar și potențialele presiuni venite din partea mass-media pot exercita, într-o anumită măsură, o formă de presiune asupra autorităților. Crearea și menținerea unei comunicări multidimensionale, rapide și relevante poate ajuta instituțiile statului să facă față acestei situații.  Iar identificarea și considerarea necesităților grupurilor țintă, poate sprijini toate celelalte eforturi de comunicare în timpul crizei.

Test de rezistență și solidaritate

Războiul din Ucraina reprezintă în mod clar cea mai gravă criză de securitate de după cel de-al doilea război Mondial. Exodul populației ucrainene este de o amploare fără precedent. Republica Moldova, deși a răspuns remarcabil de rapid la aceste provocări, se află într-o situație extrem de vulnerabilă. Economia Republicii Moldova a suferit două recesiuni în ultimii ani, urmată de o criză energetică profundă. Dorința sinceră a autorităților și cetățenilor Republicii Moldova de a oferi în continuare asistență refugiaților ucraineni, se lovește de capacitățile total epuizate ale bugetului public. F

Fără un ajutor generos din extern, Moldova nu va face față. E timpul ca comunitatea internațională, să răspundă solidar și neîntârziat la apelul de Guvernului Republicii Moldova. Fiecare zi în întârziere slăbește securitatea regională și așa puternic afectată. Iar odată cu agravarea situației umanitare, sociale și economice, se creează premise pentru un potențial focar de instabilitate. 

Această opinie a fost realizată de Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS) în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe”, în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup, cu suportul Fundației Soros Moldova. Autoare: Victoria Olari, Coordonatoare de proiecte, IPIS.

IPIS este o organizație neguvernamentală din Republica Moldova, fondată în 2017 de un grup de profesioniști cu o vastă experiență în gestionarea treburilor publice. Astăzi, IPIS întrunește oameni cu opinii geopolitice variate, ceea ce deosebește de alte organizații și constituie un avantaj. Obiectivele IPIS: Scopul activității noastre este să găsim soluții nepolitizate, de compromis, pentru aspectele cheie ale dezvoltării pe termen lung a Republicii Moldova. Realizăm proiecte cu participarea celor mai buni experți locali și regionali.

Expertiza IPIS acoperă patru domenii:

  • Administrație publică și guvernare eficientă;
  • Rezolvarea conflictelor și consolidarea relațiilor interetnice;
  • Societate incluzivă și participare civică;
  • Comunicare strategică și media."

Poți face diferența

Dacă îți iei un abonament cu doar 48 lei pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Cel puţin 19 oameni au murit şi 10 au fost dați dispăruţi în urma unei avalanşe în Himalaya

Cel puţin 19 oameni au murit şi 10 au fost dați dispăruţi în urma unei avalanşe în Himalaya

Doi polițiști de frontieră, reținuți pentru că ar fi facilitat contrabanda a 700 de mii de țigări (VIDEO)

Doi polițiști de frontieră, reținuți pentru că ar fi facilitat contrabanda a 700 de mii de țigări (VIDEO)

20.000 de țigări camuflate în pereții unui microbuz, depistate de către angajații Serviciului Vamal

20.000 de țigări camuflate în pereții unui microbuz, depistate de către angajații Serviciului Vamal

Advertoriale
Dobânda mică nu înseamnă un credit ieftin! Cum să alegi corect cel mai bun credit?

Dobânda mică nu înseamnă un credit ieftin! Cum să alegi corect cel mai bun credit?

Traumeel S a fost sponsorul Zilei Recordurilor din acest an. Află cine sunt câștigătorii și la ce probe au fost supuși

Traumeel S a fost sponsorul Zilei Recordurilor din acest an. Află cine sunt câștigătorii și la ce probe au fost supuși

CAAN își consolidează poziția de jucător de rezonanță în domeniul industrial cu investiții de 21 milioane euro (VIDEO)

CAAN își consolidează poziția de jucător de rezonanță în domeniul industrial cu investiții de 21 milioane euro (VIDEO)

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • PROFESIONIȘTII| Inspector de patrulare: „Șoferii au două întrebări: M-ai găsit taman pe mine? Ai procent de aici?”
    PROFESIONIȘTII| Inspector de patrulare: „Șoferii au două întrebări: M-ai găsit taman pe mine? Ai procent de aici?”
  • DESCIFRAT| (IN)Siguranța din mijlocul protestelor sau șirul neregulilor din Orășelul Schimbărilor. Invitați: Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu și directorul executiv API, Petru Macovei
  • DESCIFRAT| Distribuirea lemnelor de foc sau drumul celor 5 metri ster: De la lista întocmită de primării, la stocurile care se golesc (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Cristina Tocari, tânăra care a revenit din Franța pentru a transforma plasticul în bijuterii (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    „Nimeni nu are nevoie de noi”. În mediul online a apărut un video în care sute de soldații ruși din regiunea Belgorod se plâng de haosul din timpul mobilizării (VIDEO)
  • 2
    „R. Moldova încalcă drepturile cetățenilor din stânga Nistrului”, reprezentantul Transnistriei în Rusia, acuză țara noastră la ONU. Reacția autorităților de la Chișinău
  • 3
    PROFESIONIȘTII| Inspector de patrulare: „Șoferii au două întrebări: M-ai găsit taman pe mine? Ai procent de aici?”
  • 4
    Ruptură între PSRM și PCRM? „Noi, comuniștii, și Voronin personal, am devenit o acoperire pentru Dodon”
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.