SINTEZĂ | Mai are Putin prieteni în Asia Centrală? Cum afectează războiul ruso-ucrainean relațiile cu vechii aliați și conflictele de demult

SINTEZĂ | Mai are Putin prieteni în Asia Centrală? Cum afectează războiul ruso-ucrainean relațiile cu vechii aliați și conflictele de demult
FOTO: AKI Press

La mai mult de o lună de la declanșarea războiului, continuă interacțiunile și eforturile diplomatice pentru a atenua consecințele acestuia, dar și arată pozițiile geopolitice nuanțate ale anumitor actori internaționali. Așa cum v-am obișnuit deja, alături de partenerii noștri de la Fundația Noroc Olanda, vă prezentăm sinteza presei internaționale care vizează conflictul ruso-ucrainean. Din sinteza de astăzi aflați de ce Qatarul ar putea extrage beneficii din acest război, cum e văzută de presă și aliați retorica președintelui american Joe Biden, cum au reacționat țările din Asia Mijlocie la agresiunea lui Putin și cum începe să se schimbe atitudinea Turciei în favoarea Rusiei.

Doi se bat, al treilea câștigă? Qatar ar putea beneficia de pe urma crizei gazului rusesc

Ziarul german Deutsche Welle relatează discursul Președintelгш Zelenski la Doha-Forum din Qatar printr-o conexiune video în direct, unde acesta s-a adresat conducerii din Qatar, precum și liderilor altor țări bogate în petrol și gaze, pentru a-și intensifica producția de combustibili fosili. El a făcut apel la audiență avertizând cu privire la criza alimentară globală persistentă ca urmare a războiului dintre Rusia și Ucraina, care reprezintă aproximativ 30% din producția mondială de cereale. Dacă Qatarul și alte țări nu vor să furnizeze lumii combustibil la preț accesibil, Rusia ar putea folosi proviziile de energie „ca o armă pentru a șantaja lumea”. Postul turcesc TRT World elucidează poziția țărilor din Arabia Saudită - cel puțin retoric, Qatarul și Kuweitul apără integritatea teritorială a Ucrainei de la începutul agresiunii Rusiei în această țară. Deși nu există ostilitate între Rusia și Qatar, aceștia au poziții divergente în diferite conflicte care afectează Orientul Mijlociu și Africa de Nord.

În acest context, atitudinea Doha față de Ucraina nu este surprinzătoare. În calitate de producător de gaze, Doha ar putea înregistra câștiguri semnificative, având în vedere că anume Qatar concurează cu Rusia în acest domeniu.

De asemenea, membrii UE se îndreaptă acum către Qatar și alte țări bogate în gaze, inclusiv Algeria, Azerbaidjan, Norvegia și Statele Unite pentru a diversifica sursele de gaze care provin din Rusia (circa 40%). Deși doar Qatar nu are capacitatea de a înlocui exporturile rusești, această țară poate ajuta țările europene să își diversifice sursele importurilor de gaze.

SUA și Biden, limitați în pârghiile de influență asupra războiului

Politico a publicat despre rezultatele călătoriei președintelui american Biden în Europa. În această analiză se subliniază că SUA nu a primit răspunsuri concrete cu privire la modul în care se va termina războiul din Ucraina. Mai mult ca atât, Biden și aliații săi sunt tot mai limitați în pârghiile sale de influențare a încetării războiului întrucât Putin demonstrează capacitate de a rezista presiunii economice asupra țării sale. Biden l-a numit pe președintele Putin „un măcelar” și „un criminal de război”: o astfel de retorică este cea mai dură folosită de un președinte american cu privire la Rusia, ultima fiind cea a lui Ronald Reagan în apogeul Războiului Rece. Publicația The Wall Street Journal de asemenea a pus în evidență declarațiile la adresa lui Vladimir Putin făcute de Președintele SUA. Prin discursul său președintele american pare să ceară înlăturarea lui Vladimir Putin, spunând că invadarea Ucrainei de către președintele rus a declanșat o „nouă bătălie pentru libertate” între democrații și autocrații. Casa Albă a încercat imediat să clarifice această remarcă, declarând că cuvintele președintelui nu sunt elaborarea unei noi politici americane și că echipa de presă din spatele lui Biden a căutat să evite formularea atât de puternică. Declarațiile președintelui Biden nu au trecut neobservate. Președintele francez Emmanuel Macron s-a distanțat de comentariile președintelui american, care anterior l-a numit pe Vladimir Putin un „măcelar”. Macron a declarat în cadrul unei emisiuni la postul TV France 3 că s-a concentrat pe sprijinirea unei încetări a focului între Kiev și Moscova, urmată de o retragere completă a trupelor ruse prin diplomație.

„Dacă vrem să facem asta, nu putem escalada situația nici prin cuvinte, nici prin acțiuni”, a mai spus Macron. Iar Kremlinul a răspuns spunând „Asta nu este decizia lui Biden. Președintele Rusiei este ales de ruși.”

La doar o zi după anunțul Rusiei de a-și muta obiectivele în regiunea estică Donbas, rachetele rusești au lovit ținte în orașul Lviv din vestul ucrainean, la doar 45 de mile de Polonia, unde Biden se afla doar ceva mai devreme în acea zi.

Expansionismul lui Putin testează niște vechi prietenii

Analiștii The Economist informează că republicile post-sovietice din Asia Centrală nu vor să  aibă de-a face cu invazia lui Vladimir Putin în Ucraina. Deși cele cinci țări din regiune sunt cunoscute drept aliați ai Rusiei, expansionismul agresiv al lui Putin testează această prietenie până la limită. Niciuna dintre țări nu a condamnat invazia, dar nici nu și-au oferit sprijinul public și nu au recunoscut regiunile separatiste Lugansk și Donețk din estul Ucrainei. La un vot în Adunarea Generală a ONU care deplângea invazia, la 2 martie, trei s-au abținut și două nu au participat. Kazahstanul, cea mai mare și mai bogată țară dintre acestea, cultivă de mult timp relații calde cu Rusia, fiind membră a unui tratat de securitate colectivă cu vecinul său mai mare, alături de alte câteva țări, inclusiv Kârgâzstan și Tadjikistan. Totuși, țara se bucură de relații bune și cu Occidentul. Kassym-Zhomart Tokayev, președintele Kazahstanului, a declarat că prioritatea sa este de a proteja „securitatea, suveranitatea și integritatea teritorială" a statului. El este singurul lider din Asia Centrală care a vorbit cu Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, de la începutul invaziei. Și Uzbekistanul a susținut integritatea teritorială a Ucrainei și a refuzat să recunoască republicile separatiste. Kârgâzstanul, care găzduiește o bază militară rusă, a fost cel mai aproape de a oferi sprijin (discret) Rusiei. Oricare ar fi manevrele diplomatice ale liderilor acestor țări, consecințele economice vor fi evitate cu greu, luând în considerație că prăbușirea rublei a devalorizat și monedele lor naționale.

În schimb acțiunile Turciei, țară membră a NATO, conturează tot mai mult o atitudine pro-rusă. Conform Trouw.nl, Turcia a devenit o destinație sigură pentru oligarhii ruși și posesiunile de lux ale acestora.

În timp ce alte țări europene vânează navele maritime care aparțin rușilor bogați, în Turcia acești oligarhi nu trebuie să se teamă de confiscare.

Turcia nu a impus nici o sancțiune împotriva lor și nu intenționează să facă acest lucru deocamdată; oficialii turci consideră că sancțiunile sunt inutile. În plus, măsurile punitive împotriva Rusiei ar dăuna poziției de mediere a lui Ankara, Turcia găzduind negocierile dintre părțile beligerante în ultimele săptămâni. Mai mult de atât, Turcia are de câștigat din punct de vedere economic prin această atitudine. În contextul în care țările occidentale au înghețat activele și bunurile rusești, oligarhii caută un refugiu sigur pentru bunurile lor. Turcia nu pare să aibă o problemă cu acest lucru, ba chiar dimpotrivă. Ministrul turc de externe Mevlüt Çavusoglu a declarat în acest weekend că oligarhii ruși sunt bineveniți în Turcia.

Când se va termina războiul? Pe scurt: nu degrabă

Pe măsură ce evenimentele din Ucraina evoluează, tot mai mulți se întreabă când anume s-ar putea încheia războiul. „Nu vă așteptați ca războiul din Ucraina să se încheie repede”, vine cu răspunsul publicația Financial Times, într-o previziune sumbră. Chiar înainte de izbucnirea războiului, majoritatea experților militari se așteptau la o victorie militară rapidă pentru Rusia, ceea ce nu s-a adeverit, iar surprizele par să continue. Toate previziunile trebuie făcute cu precauție, spune autorul acestei analize și schițează trei scenarii pe care le consideră cele mai probabile în prezent.

Primul, care este și cel mai tragic, dar și cel mai probabil, este că acest război va continua încă multe luni. A doua posibilitate este că va exista un acord de pace, iar al treilea scenariu - cel mai puțin probabil, este că vor exista anumite tensiuni politice în Rusia, care vor implica răsturnarea președintelui Vladimir Putin și o nouă abordare legată de Ucraina.

Jumătate dintre ucraineni spun că sunt gata să lupte, titrează cotidianul elen Kathimerini prezentând rezultatele unui sondaj realizat de Institutul de Cercetare a Păcii din Oslo cu sprijinul companiei ucrainene de sondaje Info Sapiens. Potrivit sondajului realizat de cercetători europeni, aproape jumătate dintre ucrainenii cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani declară că sunt gata să-și apere țara împotriva invaziei ruse. Aproximativ 70% dintre bărbații intervievați și 30% dintre femei au răspuns că opțiunea de a fi implicați direct în „sprijinirea rezistenței în bătălia militară de pe câmpul de luptă împotriva forțelor ruse sau pro-ruse” ar fi una posibilă. Sondajul concluzionează că motivația rezistenței respondenților crește pe măsură ce respondenții sunt afectați direct de invazia rusă.

BBC îl citează pe Șeful serviciilor militare secrete al Ucrainei care a declarat că scopul Rusiei de a diviza Ucraina nu este unul viabil. Acesta a avertizat că Rusia încearcă să aplice în Ucraina ceea ce el numește „scenariul coreean”, nereușind să preia capitala și să destituie guvernul legitim. Prioritățile lui Vladimir Putin sunt estul și sudul Ucrainei, se explică în material. Dacă va reuși să conecteze acel teritoriu, Putin ar încerca apoi să impună o linie de demarcație care să separe acea zonă de restul Ucrainei – similar situației după războiul din Coreea.

Totuși, una dintre principalele probleme ale Rusiei este stabilirea și menținerea unui coridor terestru între est și Crimeea. Provocare în drumul lui Putin este „indestructibilul” Mariupol. Cu referire la situația din Mariupol, Agenția Associated Press citează declarațiile șefului diplomației franceze, care a avertizat că acest oraș ucrainean asediat devine un „al doilea Alep”, capitala comercială a Siriei, care în 2016 a suferit distrugeri la scară largă de către ruși.

Între timp, de la BBC aflăm că “locuitorii din Mariupol sunt „duși” în regiunile aflate sub control rusesc sau chiar în Rusia. O locuitoare al orașului-port Mariupol a declarat pentru BBC că atât ei, cât și altor câteva sute de rezidenți nu le-a fost dată „nicio altă opțiune” decât să plece fie în regiunile din Ucraina aflate sub control rusesc, fie în Rusia. Iar în publicația Politico citim că serviciile de informații americane raportează că mai multe trupe rusești sunt pe cale să întărească forța de invazie inițială de aproximativ 150.000 de soldați.

Mișcări în Caucaz și Pacific, pe fundalul războiului ruso-ucrainean

Între timp, în Caucaz și Pacific, zone de interes pentru Rusia, presa raportează unele evoluții legate, într-o mare măsură, de războiul din Ucraina. Publicația japoneză Japan Times relatează despre contestația guvernului japonez depusă împotriva Rusiei, pe canale diplomatice, în legătură cu recentele sale exerciții militare pe un lanț de insule - inclusiv pe cele disputate cu Japonia. Armata rusă a anunțat că a organizat exerciții la care au participat peste 3.000 de soldați - primul exercițiu pe insulele disputate din largul insulei principale Hokkaido, de când Ministerul rus de Externe a anunțat săptămâna trecută că suspendă discuțiile teritoriale cu Japonia. Rusia s-a retras din dialog din cauza sancțiunilor impuse de Tokyo împotriva Moscovei în urma invaziei din Ucraina. Japonia susține că Uniunea Sovietică a confiscat ilegal cele patru insule - Kunashiri, Etorofu, Shikotan și grupul de insule Habomai - imediat după capitularea Japoniei în cel de-al Doilea Război Mondial, în august 1945, în timp ce Moscova susține că mișcarea a fost legitimă. Iar ziarul rus Kommersant, care în ultimele săptămâni a prezentat analize în contradicție cu retorica oficială a Kremlinului, a declarat că forțele armate ale auto-proclamatelei republici Nagorno-Karabakh din Caucaz i-au cerut președintelui rus Putin să mărească numărul pacificatorilor ruși din regiune. În cererea lor, ei au declarat că se tem de o reînnoire a agresiunii din partea vecinului Azerbaidjan. Potrivit conducerii republicii, actuala forță de menținere a păcii nu ar putea rezista unui atac azer. Forțele de menținere a păcii ruși sunt prezenți în zonă din noiembrie 2020, după un scurt război între Armenia și Azerbaidjan asupra regiunii Nagorno-Karabah. Raportul vine pe fundalul unor tensiuni ulterioare în regiunea Caucazului. Luptători din republica nerecunoscută a Osetiei de Sud, susținută de Rusia, au fost identificați în zona de război ucraineană, iar Georgia se teme de reînnoirea agresiunii ruse de la izbucnirea războiului din Ucraina.

Acest material este realizat de Fundația Noroc Olanda și distribuit partenerilor săi media.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Ministrul Agriculturii a discutat cu micii viticultori. Prețurile de comercializare a strugurilor, pe agenda întrevederii

Ministrul Agriculturii a discutat cu micii viticultori. Prețurile de comercializare a strugurilor, pe agenda întrevederii

Iran: Sute de eleve se alătură protestelor anti-regim și scandează împotriva oficialilor și liderului suprem

Iran: Sute de eleve se alătură protestelor anti-regim și scandează împotriva oficialilor și liderului suprem

Comisia guvernamentală pentru integrare europeană s-a întrunit în prima ședință. La ce etapă se află implementarea recomandărilor UE

Comisia guvernamentală pentru integrare europeană s-a întrunit în prima ședință. La ce etapă se află implementarea recomandărilor UE

Advertoriale
Orange aniversează în acest an 12 ani de la lansarea programului „Ne Pasă” - pentru susținerea voluntariatului

Orange aniversează în acest an 12 ani de la lansarea programului „Ne Pasă” - pentru susținerea voluntariatului

Château Purcari - Cea mai bună vinărie a anului din Republica Moldova!

Château Purcari - Cea mai bună vinărie a anului din Republica Moldova!

Fiecare al treilea vizitator al sărbătorii Ziua Națională a Vinului a interacționat cu ediția specială AnimAliens Wines - Carla's Dreams

Fiecare al treilea vizitator al sărbătorii Ziua Națională a Vinului a interacționat cu ediția specială AnimAliens Wines - Carla's Dreams

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.