Сonform datelor IGSU, pe parcursul anului 2022, din cauza incendiilor de vegetație au fost înregistrate 15 intervenții în care au fost afectate construcții auxiliare și o casă părăsită, iar trei persoane și-au pierdut viața.

Cel mai mare număr de intervenții la incendii de vegetație în luna martie curent au fost înregistrate în mun. Chișinău, Orhei, Ungheni, Cahul, Călărași, dar și Hâncești.

Aproape 400 de incendii de vegetație într-o singură zi

Anul 2021 a fost un an cu multe precipitații, iar acest lucru a dus la o creștere abundentă a vegetației, respectiv, în anul curent, din cauza timpului secetos și a vântului, această vegetație a devenit un bun material combustibil.

Curățenia de primăvară și pregătirea terenurilor pentru un nou sezon agricol îi face pe mulți moldoveni să incendieze vegetația în exces și gunoiul, iar nerespectarea regulilor de apărare împotriva incendiilor la utilizarea focului deschis duce la consecințe nefaste.

De la aceste incendii are de suferit și calitatea solului. Partea fertilă a solului, după aceste focuri, va avea nevoie de 150 – 200 de ani ca să se regenereze. De asemenea, potrivit studiilor, arderea vegetației uscate, împreună cu alte deșeuri, degajă cantități semnificative de monoxid de carbon, particule nocive, metale grele, substanțe chimice toxice precum dioxine și hidrocarburi poli-aromatice.

Conform unor date oferite de specialiștii de mediu din Moldova, arderea unei tone de resturi vegetale produce 53 kg de monoxid de carbon (CO), 18.5 kg de particule nocive (majoritatea fiind mai mici de 10 microni) și apariția a nu mai puțin de 7 hidrocarburi aromatice policiclice, substanțe extrem de toxice și mai ales cancerigene.

În urma arderii resturilor vegetale, persoanele în vârstă, dar și cele care suferă de boli cardiovasculare, alergice, respiratorii și cele cu un sistem imunitar sensibil sunt expuse unui pericol mai mare.

Potrivit datelor Laboratorului de Referință de Mediu referitoare la poluarea aerului atmosferic în mun. Chișinău, Agenția de Mediu a constatat că în luna martie a anului 2022, s-au înregistrat depășiri pentru valorile medii anuale: dioxidul de azot, monoxidul de azot, fenolul și aldehida formică.

Pentru valorile maxime momentane depășiri au înregistrat: suspensiile solide  -  1 zi depășind limita admisibilă de 2,2 ori și dioxidul de azot – 26 zile în anul 2022, depășind limita admisibilă de 1,5 ori.

Agenția de Mediu din R. Moldova a menționat, într-un comentariu pentru AGORA, că poluarea produsă de incendii se amplifică și din cauza vremii. Poluanții care ajung în atmosferă se răspândesc odată cu vântul și depind mult de modul în care temperatura se stratifică în aer. „Condițiile meteorologice nefavorabile, precum acalmia, ceața, lipsa precipitațiilor și în special temperatura înaltă, contribuie la acumularea poluanților și cresc concentrația substanțelor nocive”, informează Agenția de Mediu.

Pompierii muncesc fără răgaz

Pompierii din întreaga țară depun eforturi considerabile pentru a face față situației. Potrivit ofițerei de presă al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), Liliana Pușcașu, toate detașamentele de pompieri din țară lucrează la turație maximă. Sunt scoase gărzile de rezervă, iar echipele muncesc în condiții complicate de starea vremii, dar și de relieful unde nu pot ajunge autospecialele de intervenție. Până acum, pompierii au reușit lichidarea tuturor focarelor la stingerea cărora au fost solicitați, dă asigurări IGSU.

Totodată, Pușcașu a menționat că, pentru stingerea incendiilor de vegetație sunt utilizate autospecialele din dotare de model Volvo, Ford, Steyer, MAN, Zil, GAZ, mijloacele primare de intervenție și rucsacuri de stins incendii.

Pentru stingerea incendiilor de vegetație uscată, statul a scos din buzunar, în 2022, circa șase milioane de lei.

Autoritățile vor amenzi pentru piromani

Arderea miriștii, resturilor de la recoltare și aprinderea rugurilor în câmp este, de fapt, interzisă printr-o hotărâre de Guvern adoptată încă în 2007. 

Aceste acțiuni ar putea fi pedepsite și dacă se aprobă un proiect de lege inițiat de către Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Dacă va fi votat, documentul va prevedea amenzi de până la 50 mii de lei și privarea dreptului de a accesa subvenții. Parlamentarii au declarat că, scopul acestor modificări în legislație este introducerea unor pedepse mai dure pentru cei care incendiază terenuri agricole.

Proiectul prevede:

- creșterea până la circa 50 de mii de lei a amenzilor pentru incendierea intenționată a terenurilor, pășunilor, pădurilor, etc.

- privarea agenților economici, care incendiază intenționat terenurile, de dreptul de a desfășura activitate pentru o perioadă între 6 luni și 1 an.

- privarea dreptului agenților economici de a accesa fonduri publice

La fel, deputații analizează și posibilitatea de a introduce arestul contravențional drept măsură de pedeapsă pentru asemenea fapte.

Și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a tras un semnal de alarmă. Șefa statului afirmă că Moldova se sufocă în fum, iar practica incendierii vegetației este „de-a dreptul criminală”.

„Toate aceste incendii, care distrug sute de hectare de terenuri și de pădure, și care amenință mai multe localități, au fost provocate de oameni. Solicit Parlamentului să introducă în regim de urgență sancțiuni mult mai dure pentru acest gen de infracțiuni și privarea de ajutor de stat a agenților economici care se fac vinovați de provocarea incendiilor de vegetație”, a declarat președinta.

Incendierea terenurilor cu vegetație- o practică malițioasă

Centrul Național de Mediu consideră o practică malițioasă incendierea terenurilor cu vegetație de către oameni sau nerespectarea  unor reguli de bază în perioadele calde, secetoase și cu vânt, când riscul de incendiere este sporit.

„Evident că aceste fapte nu sunt utile și nici prietenoase nici mediului nici oamenilor. În primul rând este distrusă biodiversitatea acestui teren, vorbim atât de speciile vegetale (plante de orice tip), precum și animalele cât și insectele care abia ies din hibernare odată cu creșterea temperaturilor. În al doilea rând, este distrus stratul de humus de la suprafața solurilor, focul afectează toți compușii organici din sol care îi conferă această proprietate de fertilitate. În al treilea rând, orice incendiu, care este ardere în spațiu deschis eliberează emisii gazoase, în primul rând dioxid de carbon (CO2), precum și cantități mai mici de monoxid de carbon (CO), dar și particule solide (PM2.5 și PM10), care au un impact negativ asupra sănătății oamenilor, organismelor vii și ecosistemului”, a comunicat pentru AGORA președinta Centrului Național de Mediu, Elena Culighin.

Incendierea vegetației, fie a terenurilor cu iarbă uscată, precum și a frunzelor uscate este interzisă, și autoritățile în continuare atenționează asupra acestui fapt. 

„Cred că informarea din timp și prin mesaje accesibile pentru orice locuitor al țării, în special și în localitățile rurale ar trebui să fie desfășurată atât primăvara, vara și toamna, atunci când există riscul ca aceste mici focuri făcute de oameni să se extindă la catastrofe nu doar naturale dar și care vor afecta la propriu oamenii. Evident, că pedepsirea pentru încălcarea acestor interdicții ar trebui să fie mai aspre (amenzi mai mari sau lucrări în folosul comunității), pentru ca tuturor să le fie clar cât e de important să nu permită ca astfel de cazuri să se întâmplă și să conștientizeze cât este de important să păstrăm ecosistemele și biodiversitatea, chiar dacă de către unii plantele din marginea terenurilor agricole sunt considerate buruieni care trebuie îndepărtate pentru a asigura creșterea soiurilor agricole”, a mai adăugat Elena Culighin.

Potrivit Codului Contravențional Art. 154, persoanele fizice, care se fac vinovate de arderea intenționată, se pot alege cu amenzi de la 600 până la 1200 de lei, sau 60 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității. Persoanele juridice găsite vinovate pot achita amenzi de până la nouă mii de lei. La fel, arderea în câmp deschis a resturilor vegetale de orice proveniență se amendează până la 4500 de lei pentru persoane fizice și amenzi de până la 15 mii de lei pentru persoane juridice.