SINTEZĂ | Efectele războiului din Ucraina asupra vieții sociale, politice și economice sau cum evenimentele din ultima lună au schimbat legi, prețuri și sorți omenești

SINTEZĂ | Efectele războiului din Ucraina asupra vieții sociale, politice și economice sau cum evenimentele din ultima lună au schimbat legi, prețuri și  sorți omenești
FOTO: VICE

Așa cum v-am obișnuit deja, alături de partenerii noștri de la Fundația Noroc Olanda, vă prezentăm sinteza presei internaționale care vizează conflictul ruso-ucrainean. Din sinteza de astăzi aflați despre decizia Berlinului de a lua măsuri împotriva afișării publice a simbolului „Z” și ce pedepse sunt prevăzute pentru nerespectarea acestora, despre argumentele de creștere a bugetului militar al Germaniei, cum și-au schimbat finlandezii percepția asupra conceptului de neutralitate a țării și în ce condiții și-ar putea schimba SUA politicile producției de apărare, la care nu s-a mai „umblat” din 1950. De asemenea, veți afla ce impact are războiul din Ucraina asupra prețurilor la cereale și nu numai, detalii despre ideea lui Putin de a vinde gazul pe ruble, despre limba rusă, drept condiție iminentă pentru a te considera rus,  cum este (dez)informat Putin și la ce manevre militare din partea Rusiei ne mai putem aștepta. 

Din presa internațională aflăm despre deciziile pe care le iau țările pentru aplanarea efectelor războiului din Ucraina din punct de vedere social, politic și economic.

„Z”, interzis în Germania

Publicația germană Tagesschau anunță că afișarea publică în Germania a semnului „Z”, considerat un simbol al războiului Rusiei în Ucraina, poate fi pedepsită prin lege. Un „Z” alb este adesea văzut pe tancurile și uniformele rusești - se presupune că semnifică „Za Pobedu”(„Pentru victorie”). Potrivit Ministerului Federal de Interne, acesta denotă aprobarea publică a războiului, fiind declarat drept infracțiune în mai multe state germane. Berlinul a decis să ia măsuri împotriva afișării publice a simbolului „Z”.

„Dacă se creează un context de război prin utilizarea „Z” alb, așa cum se poate vedea pe vehiculele militare rusești, atunci, desigur, înseamnă că se justifică un război de agresiune”, a declarat senatorul de interne Iris Spranger. Bavaria și Saxonia Inferioară anunțaseră anterior că vor sancționa purtarea în public a simbolului. Sunt posibile pedepse de până la trei ani de închisoare sau o amendă.

Ajustarea bugetului militar

De asemenea, din ziarul german Welt suntem informați despre rezultatele deciziei guvernului german de a crește drastic cheltuielile militare după începutul războiului din Ucraina. O parte din noul buget militar al Germaniei ar trebui să fie destinată achiziționării sistemului american de apărare antirachetă israelian Arrow 3. Mass-media vorbește despre un „Dom de Fier”, așa cum se numește sistemul de apărare antirachetă al Israelului. Cu toate acestea, acest sistem protejează doar aproximativ rachete de dimensiuni mici, pe distanțe scurte, nu împotriva rachetelor de croazieră cu rază lungă de acțiune, eventual echipate cu focoase nucleare. Sistemul ar costa aproximativ 2 miliarde de euro și ar putea fi gata până în 2025 pentru a proteja nu numai Germania, ci și Polonia și țările baltice. Experții notează că „protecția completă” a teritoriului german de astfel de atacuri este practic imposibilă, deoarece scenariile unui astfel de atac sunt prea complexe.

Neutralitatea, privită sub un alt unghi de către finlandezi

Neutralitatea a fost o piatră de temelie în politica externă a Finlandei de zeci de ani, dar invazia rusă în Ucraina ar putea schimba acest lucru. În contextul dezbaterii din politica finlandeză despre apartenența la NATO, Euronews face referință la cel mai recent sondaj (30 martie) pentru un ziar finlandez a arătat că 61% dintre finlandezi sunt în prezent în favoarea aderării la NATO, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de cele 20-25% dinainte de război. Aderarea la NATO ar crește riscul de incidente rusești de-a lungul graniței ruso-finlandeze, totuși apartenența la NATO ar oferi în cele din urmă faimosul „efect preventiv” al articolului V. De asemenea Euronews raportează despre preocupările legate de incursiunea Rusiei în această dezbatere. Serviciul de informații al Finlandei îndeamnă țara să se pregătească pentru atacuri hibride cu tactici precum șantajul politicienilor, utilizarea de videoclipuri false și afirmații false despre abuzul asupra persoanelor cu origini ruse din Finlanda pentru a influența opinia publică. Raportul a avertizat companiile finlandeze să fie alerte și să-și intensifice securitatea cibernetică. Experții spun că resursele Rusiei sunt în prezent orientate către războiul din Ucraina, dar că acest lucru s-ar putea schimba în lunile următoare. Totuși, o cerere de urgență către NATO nu a fost făcută, iar o dezbatere parlamentară despre această chestiune este planificată doar după ce o revizuire strategică a situației de securitate a Finlandei se va încheia în aprilie.

Schimbări în politicile economice de apărare ale SUA?

Despre schimbări majore în gândirea și politicile economice în Statele Unite ale Americii aflăm din analiza oferită de publicația Politico. Aceasta raportează că persoanele din interiorul Casei Albe cred că președintele american Joe Biden ar putea folosi așa-numitul Act de producție pentru apărare pentru a ajuta la asigurarea surselor de minerale critice care sunt considerate componente cheie ale tehnologiei energiei curate. Deși SUA deține multe dintre aceste materiale în sine, industriile și legislatorii susțin că reglementările interne au „descurajat dezvoltarea” și au forțat țara să se bazeze pe aprovizionarea unor națiuni precum China, Rusia, Africa de Sud și Australia. În special în ceea ce privește primele două, guvernul SUA ar căuta să asigure aprovizionarea în cazul unor escalade ulterioare a relațiilor cu aceste puteri rivale. Acești parlamentari, precum și lobby-urile din industrie, fac acum presiuni asupra administrației Biden pentru a invoca actul și a securiza industriile critice care pot juca, de asemenea, un rol major în trecerea la o „economie a energiei curate”. Legea producției de apărare a fost invocată în anii 1950 în timpul războiului din Coreea pentru a asigura furnizarea de aluminiu și titan pentru efortul de război. Trebuie remarcat că circumstanțele de atunci erau diferite, deoarece SUA duceau de fapt un război major pe cont propriu.

Un alt front, cel al prețurilor

Organizația Internațională World Economic Forum spune că impactul invaziei Ucrainei de către Rusia se face simțit, inclusiv în America Latină și Caraibe, pe măsură ce prețurile materiilor prime cresc. Războiul afectează prețul produselor agricole de bază, întrucât Rusia este cel mai mare producător de grâu din lume, în timp ce Ucraina este al treilea. Restricțiile la export din cauza războiului și sancțiunile impuse Rusiei afectează prețurile acestor mărfuri. Analiza de la Fondul Monetar de Investiții explcă că prețurile ridicate ale mărfurilor ar putea accelera semnificativ inflația pentru America Latină și Caraibe, care se confruntă deja cu o rată medie anuală de 8% în cinci dintre cele mai mari economii: Brazilia, Mexic, Chile, Columbia și Peru. Prețurile mai mari ale petrolului au afectat importatorii din America Centrală și Caraibe, în timp ce exportatorii de petrol, cupru, minereu de fier, porumb, grâu și metale pot percepe mai mult pentru produsele lor și pot atenua impactul asupra creșterii prețurilor.

Agenția de presă Deutsche Welle relatează despre securitatea energetică a Germaniei, țara care reprezintă cea mai mare economie din Europa și cel mai mare importator de gaze din Rusia. Miercuri, guvernul federal al Germaniei a declarat stadiul de avertizare timpurie în așa-numitul plan de urgență pentru gaze, deși își asigură cetățenii că în prezent nu există o penurie de energie. Aceasta înseamnă că guvernul încearcă acum să-și convingă cetățenii să economisească pe gaz cât pot de mult. Prima etapă a planului de urgență are două etape suplimentare: alarmă și urgență. În primele două etape responsabilitatea aprovizionării cu energie la nivel național rămâne în mâinile companiilor energetice, în ultima etapă guvernul intervine pentru a prelua controlul. Potrivit estimărilor economistului Veronika Grimm, Germania ar putea face față unui embargo complet asupra gazelor rusești. Un embargo ar provoca o recesiune economică din cauza unei creșteri mari a prețurilor la gaze, ceea ce ar forța guvernul să intervină pentru a proteja consumatorii. Cu toate acestea, nu sunt așteptate scenarii mai rele. Alți experți avertizează că economia germană nu și-a revenit încă din recesiunea cauzată de pandemia COVID-19 și că o nouă criză economică ar putea duce la o inflație de până la 10%. Firmele ar avea probleme și mulți oameni și-ar putea pierde (temporar) veniturile. Industriile cele mai afectate ar fi sectoarele chimice și auto. Pe lângă Germania, Austria a activat și prima etapă a propriului „plan de urgență la gaz”.

Gaz pe ruble

Publicația The Guardian și postul BBC ne infromează că Rusia amenință că va opri furnizarea de gaz dacă nu este plătită în ruble. Vladimir Putin a cerut plata în ruble pentru gazul vândut țărilor "neprietenoase", stabilind ca termen limită data de 1 aprilie. Lista de țări "neprietenoase" corespunde țărilor care au impus sancțiuni Rusiei, printre care se numără SUA, statele membre ale UE, Marea Britanie, Japonia, Canada, Norvegia, Singapore, Coreea de Sud, Elveția și Ucraina. Jurnaliștii de la The Guardian explică acest fapt prin devalorizarea drastică a rublei rusești, de la 85 la 110 ruble pentru un euro de la începutul invaziei. În aceste condiții, exporturile rusești urmează să aducă mai puțini bani pentru a subvenționa serviciile de stat și a finanța războiul. Cerând plata pentru gaz în ruble ar crește ponderea valutei, iar un fond mai mare de ruble, generat de cererea de bunuri rusești din partea țărilor și companiilor străine, ar permite Moscovei să conteste dominația SUA, prin intermediul dolarului pe piețele monetare globale. Unii analiști au speculat, de asemenea, că dolarii și euro sunt mai puțin utili Moscovei în condițiile în care sancțiunile se înăspresc. De exemplu, fără acces la dolari și euro prin intermediul burselor internaționale, Rusia propune să plătească dobânzile la datoriile sale denominate în euro cu ruble.

Condiția de a fi considerat rus

Între timp în Rusia a fost înaintat un nou proiect de lege care presupune ca compatrioți în străinătate să fie considerați doar cei care vorbesc limba rusă, potrivit agenției ruse de presă Delovoi Peterburg. Amendamentele la legislația în vigoare au fost elaborate de Konstantin Zatulin, prim-vicepreședinte al Comisiei Dumei pentru afaceri CSI, integrare eurasiatică și relații cu compatrioții. El a propus modificarea primului articol al legii privind politica de stat a Rusiei față de compatrioți. În nota explicativă, autorul amendamentelor notează despre cunoașterea limbii ruse drept „o condiție necesară pentru respectarea cerinței constituționale ca statul să asigure identitatea culturală rusă a compatrioților care trăiesc în străinătate. Conform versiunii curente a legii, compatrioții sunt persoanele născute într-un stat, care locuiesc sau au locuit în acest stat și care au limbă, istorie, moștenire culturală, tradiții și obiceiuri comune, precum și descendenții acestor persoane în linie descendentă directă”. Cetățenii Federației Ruse care locuiesc permanent în afara teritoriului țării sunt considerați compatrioți în străinătate. Compatrioții sunt recunoscuți ca fiind persoane și descendenții acestora care locuiesc în afara Federației Ruse și care aparțin popoarelor care au trăit istoric pe teritoriul rus, precum și „persoanele care au făcut o alegere liberă în favoarea unei legături spirituale, culturale și juridice cu Federația Rusă” și ale căror rude pe linie ascendentă directă au locuit anterior în Federația Rusă. Această definiție îi include pe cei care au avut cetățenia URSS și care locuiesc în teritorii care au făcut parte din Uniunea Sovietică și care ulterior au dobândit cetățenia altor state sau au devenit apatrizi.

Despre Șoigu și cine-l informează, de fapt, pe Putin

Iar conform serviciilor secrete americane, consilierii lui Putin l-au dezinformat cu privire la războiul din Ucraina. Publicația New York Times informează că mai mulți oficiali americani declară iscarea unor tensiuni între Putin și Ministerul Apărării, inclusiv ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, care a fost cândva unul dintre cei mai de încredere membri ai cercului interior al Kremlinului. Informațiile au fost confirmate și de Antony J. Blinken, secretarul de stat al SUA, care a declarat că lipsa oamenilor care să spună adevărul este “călcâiul lui Ahile” a sistemelor autocratice. Alți oficiali americani au declarat că izolarea rigidă a domnului Putin în timpul pandemiei și disponibilitatea de a mustra public consilierii care nu-i împărtășesc opiniile au creat un grad de precauție, sau chiar teamă, în rândurile superioare ale armatei ruse. Oficialii cred că domnul Putin a primit rapoarte incomplete sau prea optimiste cu privire la progresul forțelor rusești, ceea ce a creat neîncredere în consilierii săi militari. Potrivit oficialilor americani, domnul Putin părea să nu știe cu adevărat că armata rusă a folosit recruți în Ucraina și că soldații recrutați se numără printre cei uciși în luptă. NBC News a informat despre briefing-ul de presă a lui Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, care a declarat că „nici Departamentul de Stat, nici Pentagonul nu au informații reale despre ceea ce se întâmplă în Kremlin”.

Milioane de oameni, pe drumuri...

Criza umanitară continuă să se intensifice: redacția Al-Jazeera informează că de la începutul războiului Rusiei în Ucraina, peste 4 milioane de refugiați ucraineni au părăsit țara în ultimele 5 săptămâni. Aceste date au fost estimate de Organizația Națiunilor Unite, care a declarat că viteza și amploarea acestui exod este fără precedent în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial. Numărul refugiaților depășește cele mai pesimiste previziuni făcute la începutul războiului. Estimarea inițială a UNHCR a numărat  până la patru milioane de refugiați până la sfârșitul războiului. Femeile și copiii reprezintă 90 la sută dintre cei care au fugit. Bărbații ucraineni cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani sunt eligibili pentru a fi chemați în armată și nu au voie să plece. Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) spune că mai mult de jumătate din cei aproximativ 7,5 milioane de copii din țară au fost strămutați: 2,5 milioane în interiorul țării și 1,8 milioane în străinătate. "Este încurajator să vedem volumul de sprijin oferit refugiaților de către vecinii Ucrainei și alte țări", a declarat șefa ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet. Pe lângă ucrainenii care au fugit, alți 200.000 de non-ucraineni care locuiau, lucrau sau studiau în țară au reușit să evadeze.

Despre tactica militară a Rusiei

NATO se așteaptă la „ofensive suplimentare” din partea Rusiei notează radio televiziunea elvetiană RTS. Forțele ruse „nu se retrag, ci se repoziționează” în Ucraina, iar NATO se așteaptă la „ofensive suplimentare” de la Moscova, a declarat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg. Conform informațiilor prezentate, Rusia încearcă să-și regrupeze (forțele) și să-și consolideze ofensiva asupra regiunii Donbass și, în același timp, menține presiunea asupra Kievului și a altor orașe, a estimat Jens Stoltenberg în timpul conferinței de presă. De acceasi părere sunt și oficiali din Ucraina, raportează Agenția belgiană RTBF: confrom declarațiilor șefului Brigăzii 92 și apărătorul Harkovului, armata rusă „își regrupează forțele pentru a ataca” în estul și sudul Ucrainei. În acest context, postul RTS anunță despre o posibilă întâlnire între miniștrii de externe Lavrov și Kuleba, despre care ne asigură omologul lor turc Mevlüt Cavusoglu. 

Acest material este realizat de Fundația Noroc Olanda și distribuit partenerilor săi media.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
SINTEZĂ | Mai are Putin prieteni în Asia Centrală? Cum afectează războiul ruso-ucrainean relațiile cu vechii aliați și conflictele de demult

SINTEZĂ | Mai are Putin prieteni în Asia Centrală? Cum afectează războiul ruso-ucrainean relațiile cu vechii aliați și conflictele de demult

SINTEZĂ | Cum Putin vrea să salveze Rubla, ce fac cecenii în Ucraina și cine a propus ca elevii să se roage pentru Rusia

SINTEZĂ | Cum Putin vrea să salveze Rubla, ce fac cecenii în Ucraina și cine a propus ca elevii să se roage pentru Rusia

SINTEZĂ | Titluri internaționale: Olanda va prelua câteva sute de refugiați din Moldova, în Australia se unesc rușii cu ucrainenii, iar China ar putea fi salvarea lui Putin

SINTEZĂ | Titluri internaționale: Olanda va prelua câteva sute de refugiați din Moldova, în Australia se unesc rușii cu ucrainenii, iar China ar putea fi salvarea lui Putin

SINTEZĂ | Turul virtual al lui Zelenski, diplomația precaută a marilor puteri și civili uciși în rând la pâine. Războiul din Ucraina în revista presei internaționale

SINTEZĂ | Turul virtual al lui Zelenski, diplomația precaută a marilor puteri și civili uciși în rând la pâine. Războiul din Ucraina în revista presei internaționale

SINTEZĂ | Occidentul scrie despre sănătatea mintală a copiilor din Ucraina, presa Kremlinului - dă interviuri cu Ianukovici și Lukașenko

SINTEZĂ | Occidentul scrie despre sănătatea mintală a copiilor din Ucraina, presa Kremlinului - dă interviuri cu Ianukovici și Lukașenko

SINTEZĂ | Rusia, țara cu care „nimeni nu va da mâna”. Cum a fost cauzată „depresia geopolitică” ca rezultat al atacului rus în Ucraina

SINTEZĂ | Rusia, țara cu care „nimeni nu va da mâna”. Cum a fost cauzată „depresia geopolitică” ca rezultat al atacului rus în Ucraina

SINTEZĂ | Apar primele victime internaționale ale războiului din Ucraina, în timp ce NATO e neinteresată să se implice în conflict

SINTEZĂ | Apar primele victime internaționale ale războiului din Ucraina, în timp ce NATO e neinteresată să se implice în conflict

SINTEZĂ: Numărul de refugiați ucraineni poate crește până la 4 milioane, criza foamei - tot mai aproape, în schimb rușii cred tot mai mult în război

SINTEZĂ: Numărul de refugiați ucraineni poate crește până la 4 milioane, criza foamei - tot mai aproape, în schimb rușii cred tot mai mult în război

SINTEZĂ: Bombe oarbe, summit istoric și apostrofări diplomatice. Care au fost momentele cheie ale panoramei informaționale

SINTEZĂ: Bombe oarbe, summit istoric și apostrofări diplomatice. Care au fost momentele cheie ale panoramei informaționale

Advertoriale
Orange aniversează în acest an 12 ani de la lansarea programului „Ne Pasă” - pentru susținerea voluntariatului

Orange aniversează în acest an 12 ani de la lansarea programului „Ne Pasă” - pentru susținerea voluntariatului

Château Purcari - Cea mai bună vinărie a anului din Republica Moldova!

Château Purcari - Cea mai bună vinărie a anului din Republica Moldova!

Fiecare al treilea vizitator al sărbătorii Ziua Națională a Vinului a interacționat cu ediția specială AnimAliens Wines - Carla's Dreams

Fiecare al treilea vizitator al sărbătorii Ziua Națională a Vinului a interacționat cu ediția specială AnimAliens Wines - Carla's Dreams

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.