„Spunea că sunt doar a lui. Obișnuia să mă pălmuiască și să mă stranguleze”
Maria (n.r. o femeie care a acceptat să-și spună istoria sub protecția anonimatului) și-a cunoscut concubinul prin intermediul rețelelor de socializare.
„La început mi-a părut un bărbat interesant, amabil. Obișnuia să mă curteze și era foarte atent. Dar asta a durat mai puțin de o lună. La scurt timp, a început să mă controleze. Totul s-a întâmplat cumva treptat, câte puțin. Urmărea cine îmi sunt prietenii pe rețele de socializare, cu cine comunic. A început să fie gelos și să mă impună să șterg până și numere de telefoane sau să blochez comunicarea cu unii prieteni. Am ajuns în punctul în care spunea că sunt doar a lui și că nu o să mă lase în pace. Mă simțeam manipulată și aveam stări de panică și tremur”, spune femeia.
În momentele de gelozie, concubinul a ajuns să o pălmuiască: „O prietenă m-a sfătuit să înregistrez amenințările și așa și am făcut. Leziunile corporale nu le-am înregistrat la specialist pentru că vânătăi au fost o singură dată și le-am astupat cu fon de ten. Atunci m-a lovit peste față. El obișnuia să mă pălmuiască sau să mă stranguleze. Era strașnic”, spune femeia.
Totul se agrava atunci când Maria încerca să rupă relația. Urmau amenințări. De multe ori, bărbatul promitea că „se corectează” și că nu va mai fi violent. „De fiecare dată spunea asta, dar erau vorbe goale”, spune Maria. Și violențele se repetau.
Astfel, în una dintre zile, a fost nevoie de intervenția poliției. Femeia urma să plece într-o deplasare peste hotare, fapt cu care agresorul nu era de acord. Bărbatul a mers și la locul de muncă a femeii ca să afle exact unde urma să plece și de ce acest lucru era necesar. După acea discuție cu șefii, femeia a plecat la domiciliul bărbatului unde s-a iscat o nouă ceartă. Sunetul unei prietene a fost salvator. Ea a chemat poliția.
Drept urmare, bărbatul s-a ales cu o amendă pentru „violență în familie și huliganism”. Dar măsurile n-au fost eficiente. Imediat după ce au ieșit de la sectorul de poliție, bărbatul a reluat amenințările.
„Venea la serviciu, venea la mine acasă. Bătea la ușă, bătea la vecini, se prezenta soț. Continua să scrie amenințări. La acel moment am decis să apelez la ordonanță de protecție”, spune Maria.
Trei luni sub protecție
De o lună, femeia poartă cu sine un dispozitiv care o face să se simtă în siguranță. Dispozitivul este parte a unui sistem electronic conectat cu o brățară pe care o poartă agresorul.
Sistemul a fost pus în funcțiune urmare a unei ordonanțe de protecție emisă prin decizie judecătorească. Pentru aceasta, femeia a urmat câțiva pași. Întâi de toate, a mers la sectorul de poliție unde a obținut copia procesului verbal despre actul de violență în familie, ceea ce urma să-i servească probă în instanță. Apoi a mers la Centrul de Drept al Femeilor unde a contactat un avocat carea i-a ascultat istoria și s-a oferit să o ajute. Ulterior, a fost întocmit un dosar cu probele existente, unde au fost incluse și capturile de ecran cu mesajele de amenințare.
Cu acest dosar, Maria a ajuns la Judecătoria Chișinău. În aceeași zi s-a desfășurat ședința de judecată și a fost emisă ordonanța de protecție pe un termen de trei luni. În câteva zile, femeia a fost contactată de reprezentanții Inspectoratului Național de Probațiune care au informat despre aplicarea brățării electronice la agresor și despre dispozitivul pe care urma să-l poarte cu sine Maria.
Sistemul funcționează de o lună, iar femeia spune că în această perioadă nu a mai primit niciun fel de mesaje. Agresorul nu a încercat să o caute sau să stabilească vreo legătură. Prin urmare, asta o face să se simtă mai liniștit. Maria mai spune că în una dintre zile alarma s-a declanșat:
„Mă aflam în oraș. La un moment dat am primit apel „Atenție agresor!”. Probabil că el era în troleibuz și a trecut pe alături. Când a venit apelul m-am oprit pe loc și mă uitam în jur să văd unde o fi. Dacă agresorul nu se îndepărtează apelurile vin în continuu. Eu am sunat la centrul de monitorizare și mi s-a spus că el se îndepărtează”.
Deși acum Maria se simte în siguranță, ea recunoaște că nu știe ce va fi peste trei luni. Femeia știe că ordonanța de protecție poate fi prelungită dacă agresorul va repeta amenințările, dar speră că acesta nu o va mai contacta.
„Cred că dacă omul nu înțelege din cuvânt, atunci trebuie să mergi pe cale legală. Trebuie să-ți aperi demnitatea, libertatea și drepturile”, spune femeia.
Brățara electronică - la agresor, monobloc - la victimă
Brățara electronică este aplicată agresorului doar în baza ordonanței de protecție emisă prin decizie judecătorească. Hotărârea magistraților prevede interdicția ca agresorul să comită acte de violență și să contacteze cu victima. Ordonanța de protecție poate fi aplicată pentru cel mult trei luni, iar ulterior, dacă există probe că victima încă se află în pericol, aceasta poate fi prelungită.
Din punct de vedere tehnic, sistemul e compus din monobloc, brățară și GPS tracker. Brățara este atașată la piciorul agresorului și rămâne așa pe toată perioada prevăzută în decizie. Totodată, agresorul poartă și GPS trackerul, de obicei atașat la centură. Bateriile dispozitivelor țin până la jumătate de an și agresorul nu trebuie să le reîncarce. La fel, brățara este rezistentă la apă și nu e simplu de deteriorat. Mai mult de atât, învinuitul poartă răspundere materială pentru acest bun.
Brățările sunt produse de o companie din Moldova, iar prețul estimativ este de circa 6.500- 6.800 de lei pentru o unitate.
„În caz de tentativă de a desface, deșuruba, de a sparge dispozitivul, vine imediat alarmă la Direcția monitorizare electronică așa încât nu se reușește scoaterea brățării. Anual avem până la 20 de cazuri de deteriorare, dar așa cum avem 800-1.200 de subiecți monitorizați pe parcursul unui an, cantitatea e neînsemnată”, spune directorul Inspectoratului Național de Probațiune, Andrei Iavorschi.
GPS trackerul aplicat învinuitului poate fi legat de 1-8 dispozitive care se află la victime. Prin urmare, sistemul poate oferi siguranță unei familii întregi.
Menționăm că dispozitivul pe care-l primește victima nu-i urmărește locul aflării. Acesta permite doar măsurarea distanței până la agresor și declanșarea semnalului sonor dacă acesta se apropie prea mult. De regulă această distanță este de 300 de metri.
Semnalul sonor: Atenție, agresorul se apropie!
„Odată ce este încălcată ordonanța de protecție, adică învinuitul/inculpatul se apropie prea mult, la brățara acestuia se declanșează un semnal sonor. De ce am făcut acest lucru? Ca să permitem victimei să audă și să localizeze fizic din ce direcție ar veni eventualul pericol.
Al doilea nivel este SMS-ul. Victima primește pe telefon un mesaj cu textul „sunteți în pericol asigurați-vă securitatea”. Iar al treilea nivel este dispeceratul care verifică dacă e încălcare directă sau o eroare de circulație a părților fără intenție directă de a încălca.
În cazul în care se depistează că este o încălcare, imediat se face legătură cu inculpatul și paralel se face legătură și cu IGP care intervine în forță acolo unde avem încălcare directă”, explică Andrei Iavorschi.
Așadar, întreg procesul de monitorizare este asigurat de un departament aparte al Inspectoratului Național de Probațiune. În jur de 2-3 angajați ai INP urmăresc zilnic, pe o hartă, traiectoriile de deplasare a celor care poartă brățările electronice și intervin în caz de încălcări. În medie, sub observația lor sunt circa 100 de persoane în fiecare zi. 
Modificări legislative
La 3 ianuarie 2021, a intrat în vigoare Legea nr. 85, adoptată de deputați la 11 iunie 2020, în perioada Parlamentului de legislatura a X-a, condus de Zinaida Greceanîi. Noua lege vine să completeze prevederile Codului de procedură penală al R. Moldova la capitolul „Măsuri de protecţie aplicate victimelor violenţei în familie”.
Până la aplicarea noilor modificări, legea prevedea următorii pași de protecție a victimei. Potrivit articolului 215 prim, cererea victimei, care declară că a existat violenţă sau distrugeri de bunuri, urmează să fie examinată în judecată, iar instanța e obligată să ia măsuri de asigurare a protecţiei victimei faţă de agresor prin emiterea unei ordonanţe de protecţie. Aceasta ar urma să fie emisă în decurs de 24 de ore de la primirea cererii. Iar protecția presupune una sau mai multe dintre următoarele măsuri:
- obligarea de a părăsi temporar locuinţa comună ori de a sta departe de locuinţa victimei, indiferent de dreptul de proprietate asupra bunurilor;
- obligarea de a sta departe de locul aflării victimei, la o distanţă ce ar asigura securitatea victimei;
- obligarea de a nu contacta victima, copiii acesteia, alte persoane dependente de ea;
- interzicerea de a vizita locul de muncă şi de trai al victimei;
- limitarea dispunerii unilaterale de bunurile comune;
- obligarea de a face un examen medical privind starea psihică şi dependenţa de droguri/alcool şi, dacă există avizul medical care confirmă dependenţa de droguri/alcool, de a face un tratament medical forţat de alcoolism/narcomanie;
- obligarea de a participa la un program special de tratament sau de consiliere dacă o asemenea acţiune este determinată de instanţa de judecată ca fiind necesară pentru reducerea violenţei sau dispariţia ei;
- interzicerea de a păstra şi purta armă.
Însă, odată cu aprobarea noilor modificări legislative, în cazul aplicării unor puncte enumerate mai sus, în mod obligatoriu se aplică și monitorizare electronică, în modul prevăzut de lege.
Noile modificări la lege mai permit ca victima sau, după caz, membrii familiei acesteia, să poată purta un sistem electronic de supraveghere care permite verificarea respectării obligației de către agresor.
Procedura, din punct de vedere legal, prevede că instanța după emiterea ordonanței de protecție, o remite poliției ( n.r. de regulă, polițistului de sector) și organului de probațiune. Aceste organe de drept sunt obligate neîntârziat să informeze agresorul privind măsurile aplicate. Iar în cazul eliberării ordonanței de protecție în privința copilului, este informată și autoritatea tutelară teritorială.
Menționăm că metoda de monitorizare electronică a agresorilor a fost aplicată în premieră în R. Moldova. Practica similară se folosește în lume în cazul infractorilor care își ispășesc pedeapsa în afara locurilor de detenție, cum ar fi la domiciliu. Prin urmare, modelul din țara noastră ar putea fi preluat și de alte state.
„Port brățara de șapte luni, pentru agresiune psihologică. Totul s-a întâmplat prea repede”
Andrei (n.r. bărbat a acceptat să vorbească sub păstrarea anonimatului) poartă brățara electronică a treia oară consecutiv. În cazul lui, ordonanța de protecție a fost emisă de două ori pentru trei luni și o dată pentru un termen de două luni.
Primul caz s-a întâmplat la distanță de un an și jumătate de la un divorț zgomotos prin care a trecut. După despărțire, copilul născut în căsătorie a rămas cu mama. Andrei spune că și-a dorit să stabilească o legătură cu copilul său, dar că toată discuția, care s-a întâmplat prin mesaje scrise, a derapat într-o formă violentă.
„Am început cu binele, dar totul a trecut în replici tăioase și recunosc asta. Și în baza mesajelor, ea a hotărât că e violență psihică. Eu nu am bătut soția. Violența este exclusă în cazul meu. Am fost acuzat că în urma violenței psihologice este speriată, dezorientată, nu poate dormi ”, spune bărbatul.
„Procedura se întâmplă foarte repede. Seara la ora 18:00 am fost telefonat ca a doua zi să mă prezint la organele de drept ca să discutăm ordonanța de protecție. Nu știam de ce sunt învinuit. Mi s-a explicat ce s-a întâmplat. Dar eu n-am avut timp pentru avocatul meu ca să analizez probele acuzațiilor. Tot atât de repede s-a întâmplat prima, a doua și a treia oară”, spune Andrei.
Prima dată, ordonanța de protecție a fost emisă pentru trei luni. Cererea soției a fost admisă parțial pentru că femeia a cerut să fie interzisă orice comunicare sau apropiere de copil, să fie retrasă arma pe care o deținea bărbatul. În cele din urmă acestuia i-a fost interzisă apropierea fizică de fosta soție și copil și interdicția de a comunica prin orice mijloc. Bărbatul a contestat decizia, totuși brățara i-a fost pusă.
„Am fost chemat la Inspectoratul Național de Probațiune și mi s-a aplicat brățara, mi s-a explicat ce pot face și ce nu. Apoi am fost chemat la poliția de sector, care iar m-a informat de ordonanță și care sunt măsurile și drepturile”, explică Andrei.
Ulterior, ordonanța de protecție a fost prelungită încă de două ori, în baza cererii victimei, pe motiv că femeia încă se simțea în pericol. Bărbatul afirmă că în cele șapte luni de când poartă brățara electronică, nu s-a apropiat de victimă și copil și că nu a trimis mesaje de niciun fel.
„Consider că în acest caz brățara a fost în folosul meu pentru că indică foarte clar că nu m-am apropiat de victimă. Asta e documentat. Prin urmare nu vor fi probe pentru prelungirea ordonanței de protecție”, spune Andrei.
Bărbatul consideră că sistemul ar avea nevoie de îmbunătățiri: „Am funcții de conducere și oameni în subordine. Brățara mă pune în situații incomode pentru că sunt calificat agresor, de parcă aș fi cel mai mare criminal. Am fost peste hotare cu ea și la vamă nu înțelegeau ce este asta. Am fost controlat minuțios. Probabil că în cazul agresorilor deosebit de periculoși asta e chiar important, dar cred că în cazul meu emiterea ordonanței nu trebuie să fie atât de rapidă. Să am timp pentru demonstrarea nevinovăției. Totul se întâmplă prea repede. Și cred că sunt lacune la capitolul probe. Acestea trebuie să fie mai serioase, un martor, nu doar declarația victimei”, spune bărbatul.
Un an de la aplicarea sistemului de monitorizare - rata de recidivă s-a diminuat la 19%
Noua metodă, prin care agresorului îi este interzis nu doar verbal să se apropie de victimă, dar și prin monitorizare a fiecărui pas făcut de acesta, s-a dovedit a fi eficientă.
Potrivit datelor prezentate de Inspectoratul Național de Probațiune în perioada anului 2021, brățara electronică a fost aplicată la 502 de subiecți, agresori familiali. Dintre aceștia, 479 – bărbați și 23 – femei.
În procesul supravegherii modului de respectare a măsurilor de protecţie, s-a constatat că de către agresori, au fost încălcate 94 de ordonanţe de protecţie, cu sesizarea 112. Astfel, se constată că, din numărul total de agresori familiali monitorizați electronic – 502 (100%), au respectat măsurile de protecție – 408 de subiecți (81%).
Prin urmare, se constată o scădere semnificativă a numărului de recidive. Mai exact, pe parcursul anului 2020, rata de recidivă a agresorilor familiali a constituit ≈ 50%. În anul 2021, de la implementarea monitorizării electronice pentru agresorii familiali, rata de recidivă s-a diminuat la 19%.
Soluția pentru recidive: Imperfecțiuni ale metodei
Replicarea soluției în privința recidivelor în rândul agresorilor familiali presupune câteva aspecte de care trebuie să ținem cont. Întâi de toate, trebuie să existe voință politică pentru ajustarea legii caresă permită monitorizarea mișcării în timp real al agresorului, purtarea brățării și răspundere pentru deteriorarea sistemului.
De altă parte, soluția ar putea să nu funcționeze dacă victima nu e suficient de instruită din punct de vedere a utilizării sistemului, reacționării la semnalele de alarmă.
La fel, se cunosc cazuri când, victima nu poartă cu sine dispozitivul de detectarea a apropierii agresorului. Astfel, interacțiunea celor doi se poate întâmpla fără ca Centrul de monitorizare să vadă apropierea agresorului. Prin urmare, intervenția de urgență a polițiștilor nu s-ar întâmpla în timp eficient.
Și în cele din urmă, o lacună pe care o sugerează persoanele care poartă brățara ar fi timpii prea restrânșii, în opinia lor, pentru a-și demonstra nevinovăția.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.