Scurt îndrumar pentru realizatorii de sondaje: Cum selectăm respondenții ca să obținem rezultate veridice

Scurt îndrumar pentru realizatorii de sondaje: Cum selectăm respondenții ca să obținem   rezultate veridice
FOTO: Super Monitoring

În ziua de azi, nu este obligatoriu să fii specialist în sociologie ca să faci sondaje. În ultima perioadă, foarte mulți se implică în realizarea sondajelor, iar între aceștia sunt prea puțini specialiștii în domeniu. Astfel, ajungem să avem în spațiul mediatic sondaje cu un caracter mai mult distractiv-informativ, decât cercetări sociologice care oferă rezultate cu o anumită exactitate. În articolul de mai jos, contributorul AGORA, directorul executiv al companiei iData - date inteligente, Mihai Bologan vă prezintă un scurt îndrumar de selectare a respondenților, în cazul în care vă doriți ca eșantionul pe care îl abordați să fie unul cu adevărat reprezentativ și rezultatele sondajului pe care-l realizați să oglindească adevărata stare a lucrurilor. 

Anterior, în articolele de specialitate am vorbit despre dimensiunea unui eșantion și despre eroarea maximă de eșantionare. Astăzi voi explica CUM trebuie selectați respondenții pentru un sondaj.

În general, sunt două categorii mari de metode de selecție: probabilistică și non-probabilistică. Dacă faci o selecție probabilistică, atunci poți calcula și eroarea de eșantionare, iar dacă selecția e non-probabilistică, atunci eroarea nu poate fi calculată.

De asemenea, un eșantion trebuie să fie reprezentativ, respectiv selecția respondenților trebuie făcută în așa mod, încât eșantionul obținut să aibă aceleași caracteristici ca și toată populația statistică.

Criteriile, după care selectăm eșantionul de respondenți

De exemplu: dacă faci un sondaj între elevii claselor 10-12 din Chișinău, atunci elevii selectați pentru interviu trebuie să întrunească mai multe criterii:

-        Să fie elevi din clasa a 10-a, din clasa a 11-a, din clasa a 12-a, în proporții relativ egale. Dacă sunt date de la Ministerul Educației, atunci poate fi determinată și proporția corectă.

-        Să fie și băieți și fete. La această vârstă, proporția lor e cam 50-50%, poate chiar să fie mai mulți băieți decât fete. Aceste date pot fi corelate în prealabil cu datele Biroul Național de Statistică, pentru grupele de vârstă ce corespund acestor clase.

-        Să fie reprezentativi din punct de vedere al reușitei școlare. Datele despre reușită pot fi obținute de la instituțiile de învățământ, pentru a cunoaște în prealabil ce categorii de elevi sunt după reușita școlară și de calculat proporția fiecărui grup în total.

-        Să fie reprezentativ după profilurile de învățământ. În mod normal e vorba de profilul real și umanist. Posibil unele instituții să aibă alte profiluri. Datele despre numărul de elevi pe fiecare tip de profil trebuie să fie cunoscute la nivel administrativ.

-        Să fie reprezentativ după tipul de școli: private și publice.

-        Să fie reprezentativ după sectoare ale capitalei.

-        Să fie reprezentativ după limba de predare.

Și aici mă opresc, deoarece, evident, sunt și multe alte criterii care pot fi luate în considerare (spre exemplu: elevi care au activități extracurriculare și care nu au). Sunt o multitudine de criterii care, în mod normal, e foarte dificil să fie prevăzute din start, iar o  selecție care să le întrunească pe toate este foarte greu de realizat.

Atunci când lucrurile sunt foarte complicate, există o soluție

Imediat îți explic. Dacă revin la criteriile de mai sus, imaginează-ți un eșantion de 300 de elevi care trebuie să corespundă criteriilor date, respectiv:

-        Câte circa 100 ar trebui să fie din clasele a 10-a, a 11-a, a 12-a.

-        Câte circa 50 ar trebui să fie băieți și 50 – fete.

-        Probabil, vreo 60 ar trebui să fie „eminenți”, vreo 150 – cu reușită medie spre bună și vreo 90 – medie spre rea.

-        Probabil, vreo 130 ar fi de la profilul real, vreo 140 de la profilul umanist și vreo 30 de la alte profiluri.

-        Probabil, vreo 250 ar fi din școli publice și vreo 50 din școli private.

-        Probabil, câte vreo 60 ar fi din fiecare din cele 5 sectoare ale Chișinăului, probabil un pic mai mult de la Botanica și ceva mai puțin din sectorul Centru.

-        Probabil, vreo 220 ar fi elevi ce învață în limba română și vreo 80 – în limba rusă.

Cifrele de mai sus sunt estimări și pot să nu coincidă cu structura reală. Dar am dat un exemplu, ca să înțelegi că dacă aplici toate aceste criterii, atunci vei ajunge să cauți, de exemplu:

Un băiat din clasa 10-a, cu o reușită medie spre bună, care studiază într-o clasă cu profil real, dintr-o școală privată, din sectorul Botanica, care învață în limba rusă.

Când se ajunge la așa un nivel de detaliere, selecția deja își pierde caracteristicile probabilistice, deoarece se caută OAMENI CONCREȚI, iar uneori, am putea să nu-i găsim.  Probabil, nu sunt școli private cu predare în limba rusă în fiecare sector al capitalei. Adică, unele categorii la încrucișarea mai multor criterii – s-ar putea nici să nu existe.

Atunci intervine soluția – probabilitatea. Câte ceva din statistica probabilității: când arunci o monedă, nu știi ce față va cădea, dar știi că fiecare față are aceeași șansă să apară – 50%/50%. Când arunci un zar, fiecare față a acestuia are probabilitatea de 16.7% să apară. Când arunci două zaruri, știi că ai doar 2.8% din șanse să acumulezi suma punctelor egală cu 12, de asemenea, ai 16.7% șanse să-ți cadă suma punctelor egală cu 7.

Deci, ce se poate face cu acești elevi?

În primul rând, nu recomand metode ne-probabilistice. În acest caz chiar nu este indicat, deoarece știm destul de multe despre acești elevi. Iară câteva soluții:

1.     Aflăm lista tuturor elevilor din Chișinău care învață în clasele a 10-a - a 12-a. Selectăm aleatoriu 300 de elevi, știind unde studiază, îi vizităm și realizăm interviul. Partea bună e că selecția este foarte bună și va acoperi proporțional toate categoriile existente de elevi care fac obiectul studiului. Deci, nu ar trebui să ne facem griji pentru fiecare categorie în parte.

O problemă comună pentru orice sondaj sunt non-răspunsurile, dar despre ele voi scrie un articol separat. Această metodă se numește probabilistică aleatorie.

2.     În prima metodă, probabil că vom avea elevi din mai multe instituții de învățământ, ceea ce complică procesul de colectare a datelor. O metodă similară ar fi ca să avem elevii într-o listă, de preferat în ordine alfabetică după nume și prenume și să selectăm fiecare al N-lea elev din listă. Dacă ei sunt, să zicem, 30.000 în total, atunci va trebui să selectăm fiecare al 100-lea. Stabilim un pas de început care să fie un număr între 1 și 99 (numărul se alege aleatoriu), apoi se aplică pasul de 100 și fiecare al 100-lea este intervievat.

Situația e foarte similară cu prima metodă și ca efect și ca durată. Această metodă se numește sistemică.

3.     Putem determina „puncte de eșantionare”, în acest caz un punct de eșantionare ar fi un liceu. Pentru aceasta facem o selecție între toate liceele din oraș. Selecția nu este pur aleatorie, ea trebuie să fie făcută, cel puțin, în funcție de numărul de elevi din fiecare liceu. Adică, liceele cu un număr mai mare de elevi trebuie să aibă o șansă mai mare să ajungă în eșantion. Oricum, liceele mai mici tot vor fi reprezentate în eșantion, doar că vor fi mai puține. Asta, în cazul în care punctul de eșantionare e egal, de exemplu cu 30, ceea ce ar presupune câte 10 chestionare din fiecare clasă de a 10-a, a 11-a și a 12-a. Putem face și altfel - putem selecta un număr anumit licee, dar numărul de chestionare din fiecare liceu ar urma să fie proporțional cu numărul de elevi, adică din liceele mai mari vor fi colectate mai multe chestionare, din cele mai mici – mai puține.

Această metodă nu e una standard, deoarece are elemente de stratificare, dar și de clustering (când se selectează mai multe persoane mai apropiate una de alta).

4.     Metoda stratificării. Se stabilesc câteva criterii (de obicei nu mai mult de 3-4) și se calculează cote pentru fiecare grup mai mic. De exemplu, vom avea nevoie de 15 băieți, din licee publice, care învață în clasa a 10-a, în limba română. În cazul elevilor, inevitabil, apare factorul liceului care poate fi ignorat sau luat în considerare. Metoda stratificării oferă o structură mai bună a eșantionului, dar e important și de făcut selecția aleatorie între grupul identificat. De exemplu, acei 15 băieți trebuie selectați din 1500 de băieți cu aceeași caracteristică.

Desigur, selecția e mai simplă dacă de la început se determină o listă de licee, apoi se selectează în cadrul liceelor mai departe.

Metode sunt multe...

Este foarte important ca la aplicarea metodei, să poți justifica de ce anume această metodă oferă ȘANSE EGALE tuturor subiecților studiului să poată ajunge în eșantionul tău.

Din experiența mea, pot spune cu siguranță că selecția este probabil cea mai dificilă parte a unei cercetări prin sondaj. Deseori lipsesc date despre structura populației analizate. Se întâmplă cazuri când se ajunge dificil la respondenți. Pentru diferite cercetări sunt metode care se potrivesc mai bine și dau rezultate mai bune decât altele. Deși, este vorba de metode statistice, selecția implică foarte multă artă, ingeniozitate, inventivitate și viziune strategică.

Când ai făcut ultima dată un sondaj? Cum ai selectat respondenții? Sunt curios. 

Poți face diferența

Dacă îți iei un abonament cu doar 48 lei pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Directorul executiv iData, Mihai Bologan, va face parte din echipa de contributori AGORA

Directorul executiv iData, Mihai Bologan, va face parte din echipa de contributori AGORA

Carburanți mai scumpi pentru următoarele trei zile. Prețul motorinei, cu 32 de bani mai mare

Carburanți mai scumpi pentru următoarele trei zile. Prețul motorinei, cu 32 de bani mai mare

Criza energetică: UE a reuşit să umple depozitele de gaze până la 90%

Criza energetică: UE a reuşit să umple depozitele de gaze până la 90%

Advertoriale
Moldova Developer Conference: Află de ce nu ar trebui să ratezi cel mai mare eveniment anual IT

Moldova Developer Conference: Află de ce nu ar trebui să ratezi cel mai mare eveniment anual IT

Dobânda mică nu înseamnă un credit ieftin! Cum să alegi corect cel mai bun credit?

Dobânda mică nu înseamnă un credit ieftin! Cum să alegi corect cel mai bun credit?

Traumeel S a fost sponsorul Zilei Recordurilor din acest an. Află cine sunt câștigătorii și la ce probe au fost supuși

Traumeel S a fost sponsorul Zilei Recordurilor din acest an. Află cine sunt câștigătorii și la ce probe au fost supuși

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • PROFESIONIȘTII| Inspector de patrulare: „Șoferii au două întrebări: M-ai găsit taman pe mine? Ai procent de aici?”
    PROFESIONIȘTII| Inspector de patrulare: „Șoferii au două întrebări: M-ai găsit taman pe mine? Ai procent de aici?”
  • DESCIFRAT| (IN)Siguranța din mijlocul protestelor sau șirul neregulilor din Orășelul Schimbărilor. Invitați: Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu și directorul executiv API, Petru Macovei
  • DESCIFRAT| Distribuirea lemnelor de foc sau drumul celor 5 metri ster: De la lista întocmită de primării, la stocurile care se golesc (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Cristina Tocari, tânăra care a revenit din Franța pentru a transforma plasticul în bijuterii (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    „Nimeni nu are nevoie de noi”. În mediul online a apărut un video în care sute de soldații ruși din regiunea Belgorod se plâng de haosul din timpul mobilizării (VIDEO)
  • 2
    „R. Moldova încalcă drepturile cetățenilor din stânga Nistrului”, reprezentantul Transnistriei în Rusia, acuză țara noastră la ONU. Reacția autorităților de la Chișinău
  • 3
    PROFESIONIȘTII| Inspector de patrulare: „Șoferii au două întrebări: M-ai găsit taman pe mine? Ai procent de aici?”
  • 4
    Ruptură între PSRM și PCRM? „Noi, comuniștii, și Voronin personal, am devenit o acoperire pentru Dodon”
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.