Cum a apărut formatul 5+2
La 20 februarie 2002, la Bratislava, a fost instituit formatul tentalateral (din cinci părți) în care R. Moldova și regimul anticonstituțional de la Tiraspol sunt părți în conflict, iar Ucraina, Federația Rusă și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) sunt mediatori.
În urma consultărilor de la Odesa din septembrie 2005, Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană au devenit observatori. Astfel, la 20 februarie curent s-au împlinit 20 de ani de când există acest format.
Oazu Nantoi: Timp de 20 de ani R. Moldova a cedat unilateral
„Timp de 20 de ani, de la inițierea formatului, au fost doar cedări unilaterale din partea R. Moldova și creșterea aroganțelor și poftelor regimului anticonstituțional de la Tiraspol, fără vreun progres în direcția soluționării problemei propriu-zise”, a spus pentru AGORA deputatul și expertul în reintegrare Oazu Nantoi.
Expertul în politici de securitate şi reintegrare a menționat că după ce Rusia a anexat Crimeea în 2014, a pornit conflictul în Donețk și Lugansk și a demarat un război împotriva Ucrainei la 24 februarie, este imposibil de imaginat cum Moscova, alături de Kiev, ar putea fi mediatori în Formatul 5+2.
„Este inutil să te aștepți la ceva constructiv în cadrul acestui format. Prin urmare, eu sunt de părere că din moment ce va fi oprit războiul în Ucraina, și Kievul va ieși învingător, va veni momentul să regândim abordările în raport cu soluționarea pașnică a conflictului din raioanele de est ale R. Moldova”, a spus Oazu Nantoi.
Sandu - nesigură de soarta 5+2, Serebrian - încrezător că acesta va supraviețui
La 4 aprilie, în cadrul unei conferințe de presă, președinta Maia Sandu a accentuat că R. Moldova în continuare optează pentru soluționarea pașnică a conflictului transnistrean, dar a menționat că este greu de spus în prezent ce va fi cu Formatul 5+2 după războiul din Ucraina, și în ce măsură acesta va mai fi potrivit pentru discuții.
„Despre formate nu este cazul să vorbim acum pentru că în Formatul 5+2 în prezent nu putem să ducem discuții… Mesajul nostru către regimul de la Tiraspol este să nu creeze alte vulnerabilități. Să nu comită acțiuni care ar crește riscurile de acțiuni armate pe teritoriul Republicii Moldova. Sper că ei înțeleg riscurile. Dar este evident că vulnerabilitatea este mare”, a spus Maia Sandu.
De partea cealaltă, într-un interviu pentru Deutsche Welle, publicat la data de 23 martie curent, vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a spus că deși cei doi mediatori, Rusia și Ucraina, sunt în beligeranță, „Formatul 5+2 va rămâne, întrucât mecanismul nu este foarte mobil, cum s-ar crede”.
„…Ultima reuniune în format 5+2 a avut loc acum doi ani la Bratislava, Slovacia. Nu mai putem avea nici un temei de optimism pentru o nouă reuniune cel puțin în prima jumătate a acestui an. Ce se va întâmpla ulterior e greu de spus, pentru că depinde foarte mult de cum va evolua războiul din Ucraina, cum se va sfârși și ce schimbări va aduce”, a precizat Oleg Serebrian, care a adăugat că o nouă rundă de negocieri în Formatul 5+2 nu va mai avea loc în viitorul apropiat.
Vicepremierul a atras atenția că, de foarte mult timp, în cadrul acestui format nu au fost discutate teme de natură politică, iar din punctul său de vedere la acest capitol s-ar putea produce schimbări.
Tiraspolul acuză Chișinăul de blocaj economic și spune că Formatul 5+2 nu aduce rezultate
La 4 aprilie, așa-zisul minister de externe de la Tiraspol a emis o notă informativă în care a acuzat Chișinăul că a inițiat un blocaj economic în adresa regiunii transnistrene, după închiderea graniței cu Ucraina.
Așa-zisele autorități din stânga Nistrului au declarat că identificarea unor soluții prin intermediul mecanismelor actuale de negociere, inclusiv cele din cadrul Formatului 5+2, încă nu au dat rezultate și în prezent nu este posibil de identificat anumite soluții.
Solicitați de AGORA, reprezentanții Biroului pentru reintegrare au spus că la 6 aprilie va avea loc reuniunea grupului de lucru din domeniul sănătății, unde reprezentanții Tiraspolului și Chișinăului vor discuta inclusiv acest subiect.
Ultima reuniune în Formatul 5+2 era programată pentru mijlocul lunii mai. Președinția OSCE, care amintim că de asemenea este unul dintre mediatori în negocieri, era gata să găzduiască o astfel de reuniune, cel puțin în prima jumătate a acestui an. În ultima declarație a miniștrilor Afacerilor Externe din OSCE, care a fost emisă până la război, la 3 decembrie 2021, se menționează că negocierile în Formatul 5+2 reprezintă singurul mecanism care permite reglementarea cuprinzătoare și durabilă a conflictului. Însă, miniștrii s-au arătat îngrijorați de faptul că ultima reuniune a avut loc în 2019.
Soluționarea conflictului transnistrean ar însemna reintegrarea fără a fi oferit vreun statut special Tiraspolului, de această părere sunt aproximativ 30 la sută din cetățenii țării, potrivit unui studiu cu privire la percepția moldovenilor asupra sistemului de securitate și apărare al Republicii Moldova.
Alți circa 30 procente de participanți la sondajul de opinie consideră că regiunea transnistreană trebuie să facă parte din componența țării, având un statut aparte, similar celui din Unitatea Teritorial Autonomă Găgăuzia.
Potrivit aceluiași studiu, principalele pericole din partea acestei regiuni pentru R. Moldova sunt nivelul înalt de criminalitate și contrabandă din stânga Nistrului, staționarea ilegală a trupelor ruse și riscul unor incidente armate.
Menționăm că la data de 16 martie curent, în urma unui amendament propus de România, Ucraina, Franța, Estonia, Marea Britanie, Georgia și Turcia, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a recunoscut oficial regiunea transnistreană a Republicii Moldova drept teritoriu ocupat de Rusia.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.