De ce se repetă istoria violențelor și masacrelor pe timp de război? Istoric: Când demonizezi inamicul, nu mai judeci în termeni etici (LONGREAD)

De ce se repetă istoria violențelor și masacrelor pe timp de război? Istoric: Când demonizezi inamicul, nu mai judeci în termeni etici (LONGREAD)

Războiul din Ucraina a readus în secolul XXI imagini care păreau destinate să rămână în cărțile de istorie, după ce retragerea armatei ruse din regiunea Kievului a scos la iveală mai multe cazuri de omor intenționat și arbitrar a civililor. Imaginile localnicilor maltratați și împușcați în plină stradă, uciși fără milă, sau a orașelor în ruine după zile de asediu, sunt elementele unui tablou care îngrozește lumea de mai bine de o lună și jumătate.

La data de 3 aprilie, autoritățile ucrainene au anunțat o veste șocantă - trupurile a aproximativ 300 de civili au fost găsite în mai multe orașe din apropierea Kievului, la puțin timp după retragerea trupelor ruse. Cea mai gravă situație era atestată la Bucea, localitate aflată în nord-vestul capitalei ucrainene, unde trupele ruse au fost acuzate că au ucis peste 300 de civili, mulți dintre ei prezentând semne de gloanțe la ceafă, ce indică execuții sumare. Mai mult, trupurile acestora au fost aruncate în gropi comune care sunt vizibile și din satelit.

Primarul orașului Bucea, Anatolie Fedoruk, a transmis că cel puțin 280 de persoane au fost înmormântate în acest mod, în timp ce pentru alte 57 a fost necesară realizarea unei gropi comune separate. Totodată, într-o altă localitate din apropiere, soldații ruși l-au executat pe edil și familia sa, aruncându-le trupurile acestora într-o groapă comună, lucru ce amintește de ferocitățile comise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Cu toate aceste, autoritățile ucrainene și jurnaliștii de la fața locului avertizează că imaginile și veștile de la Bucea sunt doar vârful aisbergului, susținând că situația din alte zone, cum ar fi Borodianka, ar putea fi mult mai gravă. Recent, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că armata rusă nu ar lăsa echipele internaționale să livreze ajutor umanitar în Mariupol, pentru că s-ar dori ascunderea urmelor crimelor săvârșite de trupele ruse în orașul port de la Marea Azov. Informațiile furnizate de liderul de la Kiev, sunt confirmate de Consiliul Local Mariupol, care susține că în oraș ar fi fost aduse crematoriile mobile.

Crimele de război din Ucraina - de ce se întâmplă?

Atrocitățile de la Bucea se înscriu însă într-un lung șir al crimelor de război săvârșite de armata rusă în Ucraina, cel mai elocvent exemplu fiind orașul asediat Mariupol, unde Consiliul local estimează că până la 5.000 de civili și-au pierdut viața. Mai mult, șeful serviciilor secrete britanice MI6, Richard Moore, a declarat că se știa de la început despre faptul că planurile de invazie a lui Putin în Ucraina, includeau și execuțiile sumare ale civililor de către trupele militare ruse.

„Rapoartele cu privire la așa-zisele execuții ale civililor sunt înfiorătoare și înfricoșătoare”, a declarat acesta pentru The Times.

De cealaltă parte, expertul în securitate națională, Hari Bucur-Marcu, este de părere că atrocitățile comise de armata rusă nu au fost realizate la ordinul generalilor, militarii fiind lăsați mai degrabă să facă ceea ce doresc, „să-și descătușeze cele mai barbarice instincte”.

„Este vorba de o operațiune de pedepsire a poporului ucrainean, pentru că este popor ucrainean, de către Federația Rusă, de către poporul rus. Până la urmă nu sunt vinovați peste 140 de milioane, dar sunt responsabili 140 milioane”, a declarat expertul în cadrul unui interviu pentru Digi24.

Bucur-Marcu susține că violența de care au dat până acum dovadă soldații ruși în Ucraina, ar fi explicabilă prin lipsa educației militarilor ruși.

„Adevărul universal despre armate și militari este că orice soldat neinstruit în dreptul războiului și în dreptul umanitar internațional va desconsidera proprietatea civilă, va jefui, va fura, va strica, va distruge clădiri, instalații, infrastructură non-militare doar pentru că poate. Iar dacă vine dintr-o cultură spirituală violentă, fără de respect pentru viața omului, va ucide civili evident necombatanți, cum sunt bătrânii, femeile și copiii. Ceea ce noi numim ororile războiului”, susține strategul militar român.

Acesta afirmă că în acest sens sunt făcute educația și instrucția militară, pentru a preveni aceste orori ale războiului, pentru ca militarii să ducă un război „curat”.

„Desigur, nu îl poți educa pe unul să nu ucidă, când asta este menirea lui, ca militar, dar îl poți educa să ucidă doar inamicul clar identificat”, a adăugat acesta.

Generalul britanic Sir Richard Barrons, declara pentru The Economist, că existența crimelor săvârșite de armata rusă asupra civililor, relevă „un eșec al autorității conducerii militare la toate nivelurile, o prăbușire a moralului, un eșec al pregătirii militarilor în ce privește respectarea regulilor elementare ale războiului și un eșec al spiritului de echipă și autodisciplinei”.

„Rezultatul va fi unul contraproductiv din punct de vedere militar și diplomatic, întrucât nu va face altceva decât să dubleze eforturile rezistenței ucrainene, să stimuleze sprijinul militar occidental, susținerea unor noi sancțiuni și creșterea volumului de ajutor umanitar de rând cu reducerea șanselor de a ajunge la un acord prin intermediul negocierilor”, susține acesta.

Dezumanizarea, una dintre cauze

Istoricul moldovean Igor Cașu susține că unul din motivele pentru care în Ucraina au loc astăzi aceste atrocități este legat de propaganda care are ca scop să dezumanizeze inamicul în ochii militarilor ruși.

„Dezumanizarea inamicului este și a fost mereu esențială în război, doar etichetarea dușmanului a fost diferită. În vremuri îndepărtate, dușmanul era cel care se opunea unui rege, unui împărat, unui duce etc. Mai nou, din secolului al XX-lea, inamicul e fascist, e nazist, comunist sau e definit în termeni etnici și rasiali, armeni, evrei, de exemplu, și așa mai departe, eticheta diferă dar mecanismul rămâne același, dezumanizarea inamicului. Etichetarea premerge exterminării dușmanului. De aceea, după ce soldatul sau ofițerul trece prin această propagandă de demonizare a inamicului, nu mai judecă în termeni etici”, explică istoricul.

Cu alte cuvinte, cel care apasă pe trăgaci, nu mai vede în fața sa o ființă umană, ci un dușman care trebuie eliminat, fie că e vorba de fascist, nazist, comunist sau evreu. Această idee, odată indusă unui militar, îl face să nu mai aibă dilemele morale, acesta crezând că luptă pentru o cauză superioară în numele căruia totul e permis, inclusiv omorul celor diferiți de el. 

De altfel, de-a lungul istoriei, fraternizarea militarilor a fost interzisă de comandanți.

„Să vă dau un exemplu din perioada Primului Război Mondial, fenomenul fraternizării sau a celebrării comune, a germanilor și francezilor, a Crăciunului, pe sectorul no man’s land. S-a întâmplat în decembrie 1914, pe frontul de vest, din Franța. Când au aflat comandamentele celor două armate, acest lucru a fost interzis categoric. De ce? Pentru că avea un efect nociv asupra moralului de luptă, dușmanii de ieri se vedeau ca oameni concreți, vorbeau între ei, se împărțeau cu ce aveau mai bun, își arătau pozele celor dragi care îi așteaptă acasă, jucau fotbal... Când reveneau în tranșee însă, efectul de dezumanizare nu mai funcționa, de cealaltă parte putea să fie chiar persoana cu care s-a discutat și cinstit un schnaps sau un coniac cu o seară mai devreme, era o ființă concretă, nu un dușman abstract”, a declarat acesta.

De cealaltă parte, Rusia are o istorie veche a violenței,  fiind un fenomen care a escaladat odată cu venirea bolșevicilor la putere în 1917.

„Când se declanșează teroarea bolșevică la nivel de masă, în 1918, se schimbă etichetarea dușmanului, acesta nu mai este neamț sau austro-ungar sau turc,  nu mai e o națiune sau alta, ci e o clasă, un strat social, cei care nu susțin cauza bolșevică, ci restaurarea monarhiei, a vechii societăți, este burghezia, culacul, albgardistul, deci etichetele se schimbă, dar e aceeași logică a justificării violenței și a necesității ca dușmanul să fie distrus cu orice preț. Drama războiului civil din fostul imperiu țarist este că etichetarea dușmanului desparte familii, pentru că un membru al unei familii poate susține cauza bolșevică, iar altul, cauza albgardistă, sau a altor curente ideologice antibolșevice”, a adăugat Cașu.

Istoria recentă a crimelor de război săvârșite de armata rusă

Atrocitățile comise de forțele armatei ruse în Ucraina nu sunt ceva nou, ele fiind la ordinea zilei și în cazul războaielor purtate în trecut de Federația Rusă. Astfel, în cazul primului război din Cecenia, izbucnit la 11 decembrie 1994, trupele ruse au bombardat sistematic capitala regiunii, orașul Groznîi, după ce nu au reușit să îl ocupe pe cale terestră. În rezultatul bombardamentelor, au murit mii de civili nevinovați în decursul câtorva săptămâni.

Un alt caz este relatat de portalul Holod, care vorbește despre incidentul din localitatea Samașki, când în zilele de 7 -8 aprilie 1995, angajații a Ministerului rus de Interne au omorât cel puțin 103 localnici, care ar fi refuzat să predea peste 250 de automate și alte echipamente militare, deși reprezentanții localității au afirmat că nu dețin atât de multe. Astfel, potrivit unui raport al centrului Memorial, primii civili au murit când au încercat să iasă din localitate cu 20 de minute înainte de a expira armistițiul, restul fiind omorâți în localitate. Generalul Anatoli Antonov, care comanda trupele ruse din zonă s-a apărat, afirmând că localitatea ar fi fost controlată de „batalionul abhaz” și că în sat s-ar fi aflat peste 300 de militanți care ar fi opus rezistență forțelor federale. Motivația  este similară cu cea invocată de guvernul rus în cazul bombardării spitalului de copii și a maternității din Mariupol.

O situație similară a avut loc și în cazul celui de-al Doilea Război din Cecenia, început deja cu Putin aflat la putere, acesta fiind marcat într-o mai mare măsură de crimele comise asupra civililor.

Cea mai recentă situație similară a avut loc în Siria, acolo unde armata rusă nu a ezitat să folosească aviația pentru a bombarda și distruge țintele civile, emblematic în acest caz fiind orașul Aleppo, a cărui asediu a durat aproape o lună, în urma căruia fiind înregistrate 440 de victime în rândul civililor, dintre care aproape 90 erau copii. În acest caz, armata rusă nu a fost singura vinovată de crimele de război și atacurile asupra civililor, o investigație din 2020 a ziarului de opoziție Novaya Gazeta, arătând că mai mulți civili sirieni ar fi fost executați de cetățenii ruși, angajați ai companiei militare private Wagner.

Rusia, condamnată și nu prea

Liderii NATO s-au declarat șocați de imaginile apărute în presa internațională referitoare la masacrul de la Bucea - unde reporterii au dat de cadavre legate la mâini, pe străzi și în gropi comune. Secretarul de Stat al SUA, Anthony Blinken le-a calificat ca „un pumn în stomac”, anunțând că SUA vor continua să impună sancțiuni Rusiei pentru a o forța să înceteze acest război.

La rândul ei, Comisia Europeană a transmis condoleanțe președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a anunțat lansarea unei echipe de investigație comune cu statul ucrainean pentru a ancheta posibilele crime de război.

„Făptuitorii acestor crime nu trebuie să rămână nepedepsiți”, se arată în comunicatul publicat de Comisia Europeană.

„Avem nevoie de un răspuns la nivel global. Există discuții la momentul de față între Eurojust și Curtea Penală Internațională pentru a-și uni forțele să participe la anchetă. O astfel de abordare coordonată din partea autorităților ucrainene, a UE, a statelor membre, a agențiilor acesteia și a Curții Penale Internaționale va permite ca probleme să fie colectate, analizate și prelucrate în cel mai eficient și complet mod posibil”, se mai menționa în comunicat.

Președintele SUA, Joe Biden a declarat că ceea ce s-a întâmplat la Bucea, a confirmat faptul că „Putin este un criminal de război”. În R. Moldova, ziua de 4 aprilie a fost declarată zi de doliu național, în memoria victimelor din Ucraina.

De cealaltă parte, India și China, deși au condamnat masacrul de la Bucea, au refuzat să menționeze principalul responsabil al acestor crime, deși cazul a fost discutat în cadrul Consiliului de Securitate al ONU.

Rusia a respins însă toate acuzațiile, un comunicat al Ministerului Apărării de la Moscova afirmând că  toate imaginile și clipurile video publicate de „regimul de la Kiev sunt o provocare”. Mai mult, propaganda rusă a distribuit o serie de falsuri, prin care a încercat să demonstreze ipoteza că crimele de la Bucea ar fi de fapt, rezultatul acțiunilor armatei ucrainene, acestea fiind demontate de jurnaliștii occidentali.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Apar noi dovezi video a masacrului din Bucea: Imaginile filmate cu drona arată corpuri nemișcate la pământ zile în șir (VIDEO)

Apar noi dovezi video a masacrului din Bucea: Imaginile filmate cu drona arată corpuri nemișcate la pământ zile în șir (VIDEO)

Participanții la reuniunea OSCE au ținut un minut de reculegere în memoria victimelor de la Bucea. Doi diplomați ruși, singurii care nu s-au ridicat

Participanții la reuniunea OSCE au ținut un minut de reculegere în memoria victimelor de la Bucea. Doi diplomați ruși, singurii care nu s-au ridicat

Turcia cere o anchetă independentă asupra omorurilor de la Bucea

Turcia cere o anchetă independentă asupra omorurilor de la Bucea

BBC Fact-checking: Afirmațiile rusești despre omorurile din Bucea, dezbătute de jurnaliști

BBC Fact-checking: Afirmațiile rusești despre omorurile din Bucea, dezbătute de jurnaliști

Zelenski a mers la Bucea: „Ce au făcut militarii ruși este genocid. Este foarte greu să vorbești când vezi ce e aici”(FOTO/VIDEO)

Zelenski a mers la Bucea: „Ce au făcut militarii ruși este genocid. Este foarte greu să vorbești când vezi ce e aici”(FOTO/VIDEO)

Masacrul de la Bucea provoacă apeluri pentru noi sancțiuni

Masacrul de la Bucea provoacă apeluri pentru noi sancțiuni

Advertoriale
Învață de la specialiștii DAD Human Capital cum să selectezi candidații potriviți în procesul de recrutare a personalului

Învață de la specialiștii DAD Human Capital cum să selectezi candidații potriviți în procesul de recrutare a personalului

Start înregistrare pentru stagiu în Moldcell Academy, ediția din 2022

Start înregistrare pentru stagiu în Moldcell Academy, ediția din 2022

Sucursala maib „Mircea cel Bătrân” și-a redeschis ușile după renovare și modernizarea modelului operațional

Sucursala maib „Mircea cel Bătrân” și-a redeschis ușile după renovare și modernizarea modelului operațional

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.