SINTEZĂ | Papa Francisc îndeamnă la armistițiu de Paști, UE trimite bani și arme, iar criminalii de război ar putea să nu fie investigați vreodată

SINTEZĂ | Papa Francisc îndeamnă la armistițiu de Paști, UE trimite bani și arme, iar criminalii de război ar putea să nu fie investigați vreodată
FOTO: UNIAN/cimitirul mașinilor împușcate, Bucea, Ucraina.

Subiectele abordate de presa internațională în această perioadă se concentrează pe discuțiile țărilor din Occident despre adaptarea strategiilor de susținere a Ucrainei pentru a se ajusta la noul scenariu de război, precum și despre ajutorul umanitar oferit în cantități fără precedent. Din sinteza de astăzi, realizată de partenerii noștri de la Fundația Noroc Olanda aflați că NATO planifică o prezență mai mare în Est, ce sancțiuni va mai impune Europa și dacă crimele de război în Ucraina vor putea fi investigate vreodată.

NATO planifică o prezență militară mare și permanentă la granița sa de est

Publicația Politico citează declarația Secretarului General NATO, Jens Stoltenberg, din care reiese că NATO planifică o prezență militară mare și permanentă la granița sa de est. Într-un interviu pentru Telegraph acesta a declarat că NATO lucrează la planuri de transformare a prezenței alianței la granițele sale de est într-o forță capabilă să învingă o armată invadatoare. Stoltenberg a descris prezența de până acum a alianței la granițele sale de est drept una relativ mică, menită să demonstreze simbolic angajamentul alianței de a se apăra de orice atac rusesc. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei va schimba asta. „Indiferent de când, cum se încheie războiul din Ucraina, războiul a avut deja consecințe pe termen lung pentru securitatea noastră. NATO trebuie să se adapteze la această nouă realitate. Și exact asta facem”, a spus Stoltenberg. „NATO este cea mai de succes alianță din istorie din două motive. Una este că am reușit să unim Europa și America de Nord. Celălalt este că am reușit să ne schimbăm atunci când lumea se schimbă. Acum lumea se schimbă, iar NATO se schimbă”, a precizat Stoltenberg.

Se modifică invazia și se schimbă armele

Cotidianul spaniol El Pais explică de ce ajutoarele occidentale acordate Ucrainei împiedică invazia rusă. Furnizarea de arme și informații către Kiev a fost decisivă, însă aliații își reformulează acum sprijinul pentru noua fază a războiului din Donbas. Armele furnizate în primele săptămâni ale războiului de aproximativ treizeci de țări au fost esențiale, după cum au fost și factorii intangibili și mai puțin discutați precum fluxul de informații către Kiev, ajutorul în apărarea cibernetică, precum și anii de antrenament occidental care au pregătit mai bine forțele ucrainene pentru acest război. Însă țările occidentale sunt în proces de reflectare asupra modului de adaptare a acestui ajutor la noul scenariu de război care se conturează în Ucraina odată cu concentrarea forțelor ruse în Donbas. „Războiul își schimbă nivelul. Evoluează către un model mai clasic de trupe contra trupe. Armele trimise în ultimele săptămâni au fost foarte utile, dar acum este nevoie de mai mult”, spune o sursă diplomatică europeană de rang înalt. Cehia, Slovacia, Polonia, Regatul Unit, Germania, SUA sunt doar câteva dintre statele care livrează armament forțelor ucrainene, de data aceasta fiind vorba de echipamente cu rază de acțiune mai mare. „Reorganizarea forțelor ruse are implicații semnificative. Reduce dispersia și înseamnă, de asemenea, că pot opera într-un mediu, precum Donbas, în care au o poziție militară mai consolidată. Acest lucru modifică echilibrul anterior și necesită material diferit”, spune Luis Simón, directorul Biroului Institutului Regal Elcano din Bruxelles și expert în probleme de apărare. Ucraina dispune, de asemenea, de sprijin occidental în apărarea cibernetică, inclusiv din partea companiilor private precum Microsoft. Compania a raportat mai multe acțiuni în acest sens, cea mai recentă fiind neutralizarea unui atac împotriva instituțiilor ucrainene de către un grup legat de serviciile de informații externe ale Forțelor Armate Ruse. În acest domeniu, ca și în alte domenii militare, ajutorul occidental a căpătat treptat putere prin instruire și sprijin financiar după agresiunea rusă începută în 2014 odată cu anexarea peninsulei ucrainene Crimeea.

Ce sancțiuni mai impune Vestul

În Germania, redacția Tagesschau informează că în ultima rundă de discuții între miniștrii de externe ai Uniunii Europene s-au pus în discuție măsuri suplimentare pentru ajutorarea Ucrainei, printre care și ajutor militar. Ministra de externe a Germaniei, Annalena Baerbock, a declarat că „un lucru este clar: Ucraina are nevoie de mai mult echipament militar, în special de arme grele”, subliniind că „acum nu este timpul pentru scuze, acum este timpul pentru creativitate și pragmatism”. Baerbock nu a precizat ce armament greu ar putea fi livrat din Germania către Ucraina. Cu toate acestea, ea a semnalat că este de acord cu o creștere a ajutorului militar al UE pentru Ucraina până la un total de 1,5 miliarde de euro. La Bruxelles, șeful politicii externe al UE, Josep Borrell, sugera acest lucru cu ocazia călătoriei sale comune la Kiev cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen săptămâna trecută, anunță Brussels Times. Călătoria avea loc înainte de conferința donatorilor pentru Ucraina în Polonia, unde cele 27 de state au discutat despre cel de-al cincilea set de sancțiuni împotriva Moscovei, în urma imaginilor cu civili masacrați la Bucea. În declarația sa, după vizita la Kiev, președinta Comisiei Europene a subliniat detaliile celei de-a cincea runde de sancțiuni. La Luxemburg, miniștrii de externe ai Uniunii Europene discută despre reacții ulterioare la războiul din Ucraina, raportează postul France 24. A cincea rundă de sancțiuni include o interdicție a importurilor de cărbune rusesc în UE -- un prim pas important către ceea ce ar putea deveni o interdicție mai largă a furnizării de energie. După cum se explică în Brussels Times, pachetul de sancțiuni are șase piloni și va include, printre altele, o interdicție a importurilor de cărbune din Rusia, în valoare de 4 miliarde de euro pe an, și o interdicție totală a tranzacțiilor pentru patru băncile rusești, printre care VTB, a doua cea mai mare bancă rusă. Postul France 24 nuanțează, însă, pozițiile statelor UE: mulți miniștri care au sosit la întâlnirea de luni la Luxemburg au fost în favoarea unei abordări maximaliste care ar presupune interzicerea petrolului și gazelor rusești. Dar ei au subliniat și importanța menținerii consensului și unității UE. Un obstacol în calea extinderii sancțiunilor energetice este premierul ungar Viktor Orban, un lider al UE apropiat președintelui rus, care a câștigat realegerea pentru al patrulea mandat în urmă cu o săptămână. Orban a blocat versiunea maximalistă, iar sancțiunile UE necesită unanimitatea tuturor celor 27 de state membre. Un alt obstacol este dependența de hidrocarburile rusești a Germaniei, Austriei, Bulgariei, Italiei și altor câtorva țări din UE.

Cancelarul Austriei, în vizită la Putin: nu a lăsat o „impresie pozitivă”

Între timp, agenția de presă Reuters ne informează despre discuția liderului austriac cu Putin în Rusia. Cancelarul austriac Karl Nehammer a purtat ieri discuții „foarte directe, deschise și dure” cu președintele rus Vladimir Putin, lângă Moscova, în prima întâlnire a lui Putin cu un lider al Uniunii Europene de la începutul invaziei. Austria, are statut de neutralitate, își obține 80% din gazele naturale din Rusia, menține în general legături mai strânse cu Moscova decât cea mai mare parte a Uniunii Europene. Totuși, în contextul războiului din Ucraina, Nehammer și-a exprimat solidaritatea cu Ucraina și a denunțat crimele de război rusești, în timp ce guvernul său s-a alăturat altor țări UE în expulzarea diplomaților ruși. „Nu este o vizită prietenoasă”, a spus Nehammer într-o declarație emisă de biroul său la scurt timp după întâlnirea de la reședința oficială a lui Putin, în afara Moscovei. Un purtător de cuvânt al lui Nehammer a declarat că întâlnirea a durat 75 de minute, ceea ce este relativ scurt după standardele lui Putin. Vizita lui Nehammer nu a lăsat o „impresie pozitivă”, anunță publicația Financial Times, care face referință la surse diplomatice austriece care au spus că nu se fac iluzii cu privire la perspectivele reușitei misiunii cancelarului, dar au considerat că este necesar din cauza relației unice a Austriei cu Rusia. Austria, care nu este un stat membru NATO și este oficial neutră conform constituției sale, a căutat de mult să acționeze ca o punte între interesele europene și cele rusești, nu în ultimul rând datorită legăturilor sale istorice cu Moscova.

Kuleba, despre negocierile cu rușii

Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a declarat că va fi „extrem de greu” cel puțin să se gândească la negocieri cu Rusia, după atacul cu rachete asupra orașului Kramatorsk și a atrocităților comise în orașul Bucea, relatează CNN. „Este extrem de dificil să te gândești măcar să stai la masa de negocieri cu oameni care găsesc scuze pentru toate aceste atrocități și crime de război, care au provocat un prejudiciu atât de îngrozitor Ucrainei”, a spus Kuleba într-un interviu la „Meet the Press” al postului NBC. „Dar înțeleg un lucru – dacă întâlnirea cu rușii mă va ajuta să prevenim cel puțin un masacru, ca cel din Bucea, sau cel puțin un alt atac la Kramatorsk, trebuie să profit de această ocazie”, a adăugat el. Cel puțin 52 de persoane au murit vineri, inclusiv copii, și zeci au fost rănite, după ce forțele ruse au efectuat o lovitură cu rachete asupra unei stații feroviare din Kramatorsk, în timp ce civilii încercau să fugă de război.

The Economist: S-ar putea ca criminalii de război să nu fie aduși niciodată în fața justiției

Deși apar din ce în ce mai multe dovezi ale crimelor de război comise de Rusia în Ucraina, publicația The Economist informează că s-ar putea ca criminalii de război să nu fie aduși niciodată în fața justiției. Conform autorilor, nimeni—cu atât mai puțin Vladimir Putin, președintele Rusiei—nu va petrece nici măcar o zi în închisoare. Cu toate acestea, este important ca atrocitățile să fie investigate pentru a-i comemora pe cei care au fost torturați, violați și uciși, dar și pentru a expune lumii minciunile Kremlinului. Procurorul general al Ucrainei a declarat la 3 aprilie că 410 civili au fost uciși în jurul Kievului, dovezile provocând, pe bună dreptate, o revoltă mondială. Președintele Ucrainei și prim-ministrul Poloniei au acuzat Rusia de genocid. Joe Biden, președintele Americii, a calificat atrocitățile de la Bucea drept o crimă de război, iar secretarul general al ONU a cerut o anchetă asupra crimelor, alături de cele câteva deja în curs de desfășurare. Este probabil ca anchetatorii să constate că forțele rusești ar trebui să fie puse sub acuzare. Convențiile de la Geneva, pe care Rusia le-a semnat, interzic crimele de război, inclusiv uciderea intenționată și țintirea în civili. Invazia Rusiei a fost ea însăși o crimă de agresiune, așa cum este definită de Curtea Penală Internațională (CPI), care judecă persoane pentru acțiuni în temeiul dreptului internațional. Iar bombardarea vastă și nediscriminatorie a orașelor ucrainene de către Rusia este o crimă împotriva umanității, definită de CPI ca fiind participarea într-un „atac generalizat sau sistematic îndreptat împotriva oricărei populații civile".

De pe platforma nișată de știri Rights Corridor aflăm că liderii UE s-au întâlnit cu procurorul șef al Curții Penale Internaționale (CPI) pentru a discuta sprijinul acestuia pentru anchetele privind crimele de război din Ucraina de către forțele ruse invadatoare. Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, s-a întâlnit la Luxemburg cu șeful UE pentru politică externă Josep Borrell, și a participat la întâlnirea miniștrilor de externe ai UE. Întâlnirile subliniază sprijinul ferm al Uniunii Europene pentru investigațiile asupra atrocităților din Ucraina, stimulate în special de crimele din orașul Bucea, lângă Kiev. Guvernul Ucrainei și unele țări vecine ale UE au declarat că Rusia – ale cărei trupe au ocupat Bucha înainte de descoperirea cadavrelor – este responsabilă și vinovată de crime de război. Iar Moscova neagă acuzațiile. Înalți oficiali ai UE au fost mai prudenți, respectând procesul echitabil și preferând să aștepte rezultatele investigațiilor privind crimele de război conduse de parchetul ucrainean cu ajutorul Curții Penale Internaționale, UE, comisarului ONU pentru drepturile omului și OSCE.

UE oferă bani pentru a instrui procurorii ucraineni să investigheze crimele de război

Rights Corridor a specificat că UE oferă 7,5 milioane de euro pentru a instrui procurorii ucraineni să investigheze crimele de război. În același timp, platforma de știri EURACTIV, informează că peste zece miliarde de euro au fost strânși pentru ucraineni prin campania globală de colectare de fonduri „Stand Up For Ukraine”, organizată de Comisia Europeană, guvernul canadian și organizația Global Citizen. Din comunicatul de presă al Comisiei Europene aflăm că cele 9,1 miliarde de euro colectate în campania „Stand Up for Ukraine” sunt predestinate persoanelor care fug de invazia rusă. La această sumă a contribuit și Comisia Europeană, donând 1 miliard de euro, iar Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat un împrumut suplimentar de 1 miliard de euro pentru a acoperi nevoile persoanelor strămutate de invazie. Conform comunicatului, din aceste 10,1 miliarde EUR, 1,8 miliarde EUR sunt pentru persoanele strămutate în interior și 8,3 miliarde EUR pentru refugiați din statele membre ale UE și țările din prima linie, precum Moldova.

Papa Francisc îndeamnă la armistițiu de Paști

În ajunul Paștelui, cotidianul italian La Stampa relatează că Papa Francisc denunță „nebunia războiului”, îndemnând credincioșii la un „armistițiu de Paște și nu o reîncărcare a armelor”. „Când se folosește violența, nu se știe nimic despre Dumnezeu, care este Tată, și nici măcar despre alții, care sunt frați. Uităm de ce suntem în lume și ajungem să comitem cruzimi absurde. O vedem în nebunia războiului, unde ne întoarcem pentru a-L răstigni pe Hristos”, a continuat papa. Suveranul pontif a spus acest lucru în timpul omiliei Liturghiei din Duminica Floriilor în fața miilor de credincioși adunați în Piața Sfântul Petru. „Hristos este din nou pironit pe cruce în mame care plâng moartea nedreaptă a soților și copiilor lor. El este crucificat în refugiații care fug de bombe cu copiii în brațe. El este răstignit în bătrânii lăsați să moară singuri, în tinerii lipsiți de viitor, în soldații trimiși să-și omoare frații”. Papa Francisc a invocat „un armistițiu de Paște, dar nu pentru a reîncărca armele. Ce victorie va fi aceea care va arbora un steag pe o grămadă de moloz?”, a conchis acesta.

Acest material este realizat de Fundația Noroc Olanda.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
SINTEZĂ | Azil pentru soldații ruși care vor dezerta, creșteri de prețuri în Rusia lovită de sancțiuni și planurile NATO pentru Ucraina. Războiul în presa străină

SINTEZĂ | Azil pentru soldații ruși care vor dezerta, creșteri de prețuri în Rusia lovită de sancțiuni și planurile NATO pentru Ucraina. Războiul în presa străină

SINTEZĂ | Efectele războiului din Ucraina asupra vieții sociale, politice și economice sau cum evenimentele din ultima lună au schimbat legi, prețuri și  sorți omenești

SINTEZĂ | Efectele războiului din Ucraina asupra vieții sociale, politice și economice sau cum evenimentele din ultima lună au schimbat legi, prețuri și sorți omenești

SINTEZĂ | Mai are Putin prieteni în Asia Centrală? Cum afectează războiul ruso-ucrainean relațiile cu vechii aliați și conflictele de demult

SINTEZĂ | Mai are Putin prieteni în Asia Centrală? Cum afectează războiul ruso-ucrainean relațiile cu vechii aliați și conflictele de demult

SINTEZĂ | Cum Putin vrea să salveze Rubla, ce fac cecenii în Ucraina și cine a propus ca elevii să se roage pentru Rusia

SINTEZĂ | Cum Putin vrea să salveze Rubla, ce fac cecenii în Ucraina și cine a propus ca elevii să se roage pentru Rusia

SINTEZĂ | Titluri internaționale: Olanda va prelua câteva sute de refugiați din Moldova, în Australia se unesc rușii cu ucrainenii, iar China ar putea fi salvarea lui Putin

SINTEZĂ | Titluri internaționale: Olanda va prelua câteva sute de refugiați din Moldova, în Australia se unesc rușii cu ucrainenii, iar China ar putea fi salvarea lui Putin

SINTEZĂ | Turul virtual al lui Zelenski, diplomația precaută a marilor puteri și civili uciși în rând la pâine. Războiul din Ucraina în revista presei internaționale

SINTEZĂ | Turul virtual al lui Zelenski, diplomația precaută a marilor puteri și civili uciși în rând la pâine. Războiul din Ucraina în revista presei internaționale

Advertoriale
„Bucură-te de moment. Noi ne ocupăm de restul”. De Ziua Internațională a Cafelei, Julius Meinl plantează arbori în numele partenerilor

„Bucură-te de moment. Noi ne ocupăm de restul”. De Ziua Internațională a Cafelei, Julius Meinl plantează arbori în numele partenerilor

Servicii de recrutare cu garanție de la DAD Human Capital

Servicii de recrutare cu garanție de la DAD Human Capital

Cauți un job în IT? Vezi care sunt primii pași pentru a deveni un specialist în domeniu

Cauți un job în IT? Vezi care sunt primii pași pentru a deveni un specialist în domeniu

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • DESCIFRAT| (IN)Siguranța din mijlocul protestelor sau șirul neregulilor din Orășelul Schimbărilor. Invitați: Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu și directorul executiv API, Petru Macovei
    DESCIFRAT| (IN)Siguranța din mijlocul protestelor sau șirul neregulilor din Orășelul Schimbărilor. Invitați: Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu și directorul executiv API, Petru Macovei
  • DESCIFRAT| Distribuirea lemnelor de foc sau drumul celor 5 metri ster: De la lista întocmită de primării, la stocurile care se golesc (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Cristina Tocari, tânăra care a revenit din Franța pentru a transforma plasticul în bijuterii (VIDEO)
  • DESCIFRAT| Meniul preșcolarilor, între posibilități și necesități (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Nicolai Croitoru: „Pot să mă mândresc că echipa mea e formată practic în proporție de 80% din persoane revenite de peste hotare”(VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    De la predicile lui Isus Hristos, până la bombardamente atomice. Declarațiile aberante ale lui Putin
  • 2
    Escaladare pe arena internațională. Rusia anexează patru regiuni ucrainene, iar Zelenski convoacă Consiliul de Securitate (VIDEO)
  • 3
    Zelenski: Ucraina semnează cererea de aderare accelerată la NATO (VIDEO)
  • 4
    Cine aduce cei mai mulți bani în Bugetul Public Național. TOP cei mai mari contribuabili din R. Moldova
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.