Finlanda, care are o frontieră comună de 1.300 de kilometri cu Federația Rusă şi Suedia analizează dacă să adere sau nu la NATO. Finlanda va lua o decizie în următoarele câteva săptămâni, a anunțat miercuri premierul finlandez Sanna Marin.

În acest context, Medvedev a atenționat că, dacă Suedia și Finlanda vor adera la NATO, Rusia îşi va întări forţele terestre, navale şi aeriene în regiunea Mării Baltice, pentru a restaura echilibrul militar. Totodată, el s-a referit în mod explicit la amenințarea nucleară, afirmând că ar putea să nu mai fie vorba de o regiune baltică „liberă de nuclear”, regiune unde se află enclava rusă Kaliningrad, situată între Polonia şi Lituania.

„Ar putea să nu mai fie vorba despre niciun fel de statut non-nuclear pentru regiunea baltică - echilibrul trebuie restabilit”, a spus Medvedev. „Până astăzi Rusia nu a luat astfel de măsuri şi nu avea de gând să o facă. Dar dacă ni se va forța mâna, ei bine... rețineți că nu noi am propus asta”, a adăugat oficialul rus.

Ministrul apărării din Lituania, Arvydas Anusauskas, a reacţionat joi şi a declarat, la postul lituanian BNS, că Rusia are deja arme nucleare în regiunea baltică şi că acestea au fost desfășurate în enclava Kaliningrad, înainte de actuala criză.

„Actualele amenințări ruse sunt destul de ciudate, în condițiile în care, chiar şi fără actuala situaţie de securitate, ştim că ei păstrează arme la 100 de kilometri de frontiera Lituaniei", a spus ministrul lituanian.

„Arme nucleare au fost întotdeauna păstrate în Kaliningrad... iar comunitatea internaţională, ţările din regiune, sunt perfect conştiente de acest lucru...Rușii folosesc aceasta ca pe o amenințare”, a adăugat Anusauskas.

La rândul său, premierul lituanian Ingrida Simonyte a declarat joi că amenințarea Rusiei de a-şi întări prezența militară, inclusiv nucleară, în regiunea baltică nu este „nicio noutate”.