„Decizia mea de a mă întoarce acasă a fost gândită, preconizată din timp, nu am venit acasă așa spontan.”
Vasile Niculiță
Autor:
Revenirea lui Vasile din Italia a fost motivată și de dorința de a se dezvolta în Moldova. A început să studieze domeniul agriculturii ecologice și a permaculturii, pentru a putea crește legume sănătoase, hrănite doar cu solul, soarele și apa de acasă.
Chiar dacă a crescut la sat, Vasile a descoperit că agricultura ecologică este foarte diferită de agricultura tradițională și necesită multă cercetare și efort pentru a crește un produs „sănătos”.
În spatele camerei de filmat, agricultorul mărturisește că atunci când și-a lansat afacerea, sătenii l-au privit cu scepticism: „Când vedeau cum pregătesc pământul, așterneam paiele, îmi ziceau: Ce faci măi Vasea? Ce-i cu tine? Acum ei singuri vin după sfaturi și sunt inspirați de modul în care îmi îngrijesc grădina, întreabă cum am îngrijit o plantație sau cum cresc anumite soiuri”, susține Vasile Niculița.
Pasiunea pentru permacultură
NOTĂ: Permacultura se ocupă cu proiectarea mediului, astfel încât acesta să se autosusțină, pe principii ecologice și biologice, folosind de multe ori modele care apar în natură. Scopul permaculturii este să creeze sisteme stabile, productive, care să răspundă nevoilor umane și să integreze armonios mediul cu locuitorii săi. Permacultura ia în considerare procesele ecologice ale plantelor și animalelor, ciclurile lor de hrănire, factorii climaterici și ciclurile meteorologice.
„Permacultura a fost și domeniul de la care am început. Încă în vremea când era în Italia citeam cărți despre permacultură și despre Sepp Holzer. Sepp Holzer este un adept al permaculturii, este fondatorul permaculturii și el m-a motivat cel mai mult să-mi creez o grădină, un paradis la mine în țară. Dar neavând experiență am înțeles că să încep să practic permacultura e prea devreme pentru mine, pentru că este un domeniul și mai complex decât agricultura ecologică. Și am decis să fac un pas în urmă și să cresc după principiile agriculturii ecologice”, menționează Vasile.
Noua modă - Agricultura ecologică
Agricultura ecologică urmărește să producă alimente utilizând substanțe și procese naturale.
Datele statistice arată creșterea numărului de suprafețe ecologice certificate în țara noastră, în comparație cu anii trecuți. Potrivit Alianței Lanțului Valoric în Agricultura Ecologică din Moldova (MOVCA), în 2020 a crescut de la 28.547,45 ha la 29.352,06 ha, chiar dacă numărul operatorilor ecologici a scăzut de la 152 la 144. Motivul este că mulți operatori mici preferă să fuzioneze cu cei mai mari pentru a deveni mai sustenabili și competitivi pe piață.
Directoarea Asociației MOVCA, Victoria Ceban, a declarat pentru AGORA că un produs este ecologic numi atunci când deține un certificat eco, eliberat de un organism de certificare național sau internațional acreditat.
„Chiar dacă unii producători afirmă că nu utilizează substanțe chimice artificiale, hormoni, antibiotice, organisme modificate genetic (OMG), aceștia pot indica în descrierea produsului că este „natural”, însă, fără certificarea eco, este ilegal să utilizeze termenii de „eco”, „bio” sau „organic””, susține Victoria Ceban.
Autor:
Atunci când procurați produse care pretind a fi bio, asigurați-vă că pe etichetă este aplicată sigla „Agricultura Ecologică – Republica Moldova”, în cazul produselor autohtone, iar pe eticheta produsele importate din UE – logo-ul European pentru Agricultura Ecologică, la fel este aplicată și sigla cu denumirea organismului de inspecție și certificare.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.