SINTEZĂ | Închiderea porturilor ucrainești ar putea provoca foamete, Rusia ar urma să recurgă la rublă digitală, iar Macron e chemat la Kiev

SINTEZĂ | Închiderea porturilor ucrainești ar putea provoca foamete, Rusia ar urma să recurgă la rublă digitală, iar Macron e chemat la Kiev
FOTO: Marine Link

Repercusiunile economice la nivel global, dar și discuții despre redresarea situației economice din Rusia și Ucraina sunt subiectele abordare den presa internațională. Această ediție a sintezei presei de asemenea evidențiază eforturile de diplomație publică a Ucrainei și Rusiei precum și faptul că bătălia pentru Donbas va fi probabil cea mai grea luptă de până acum, deoarece ambele părți au nevoie să câștige pentru a-și asigura poziția în negocierile pentru pace. Materialul este realizat de partenerii AGORA, Fundația Noroc Olanda.

Dacă porturile din sudul Ucrainei vor fi blocate, asta poate provoca foamete în lume

Portalul Black Sea News relatează despre declarațiile recente ale experților ONU care avertizează că „închiderea porturilor ucrainene din Marea Neagră ar putea provoca o catastrofă alimentară globală care va duce la foamete, migrație în masă și instabilitate politică în lume”. Depozitele Ucrainei sunt pline de cereale, care într-un an obișnuit ajută la hrănirea a 400 de milioane de oameni din întreaga lume. Cu toate acestea, lanțul de aprovizionare a fost distrus de război, iar porturile nu au putut funcționa corespunzător. În acest sens, David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial al ONU, subliniază importanța de a menține deschise porturile sudice de pe coasta Mării Negre - Odessa și Nikolaev – care sunt amenințate de atacul rusesc. Beasley a spus că a vorbit la telefon cu conducerea rusă și și-a exprimat îngrijorările în scris, dar Kremlinul nu a răspuns la niciuna dintre preocupările ONU. Potrivit acestuia, costurile de operare pentru programul alimentar al ONU au crescut cu 71 de milioane de dolari pe lună. „Asta înseamnă că vom hrăni cu 4-5 milioane de oameni mai puțini pe an doar din cauza creșterii costurilor”, a spus Beasley.

Conform raportului oferit de serviciul de informare umanitară ReliefWeb încă la începutul lunii aprilie, Rusia și Ucraina produc 30% din volumul mondial de grâu, iar jumătate din importul de grâu al Africii provine din aceste 2 țări. Întrucât sunt cele mai ieftine de pe piață, o mare parte din acestea sunt destinate țărilor cu venituri mici și cu deficit de alimente, iar până pe 22 martie, prețurile globale la grâu crescuseră deja cu 19% din cauza războiului din Ucraina. În acest context, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial al ONU le cere liderilor G7 și altor guverne să revină la producția de terenuri agricole care nu este folosită pentru a compensa eventuala pierdere a proviziilor de hrană a Ucrainei. Potrivit Black Sea News acesta a avertizat că penuria de alimente pe piața mondială și creșterea accentuată a prețurilor alimentelor ar fi un dezastru pentru țările sărace. Războiul declanșat de Rusia are un impact negativ asupra situației de pe piața alimentară mondială, deoarece reduce semnificativ exportul de cereale din Ucraina. Zeci de nave comerciale cu cereale deja expediate, cărora invadatorii nu le permit să intre în mare, sunt blocate în prezent în porturile ucrainene. La finele lunii martie agenția de presă Reuters ne informa că Uniunea Europeană va distribui 500 de milioane de euro pentru a-i ajuta pe fermierii ucraineni. Această asistență include suport pentru Ucraina pentru a-și ajuta fermierii să semene porumb și semințe de floarea soarelui și să cultive grâu. De asemenea, Comisia va permite fermierilor să cultive temporar culturi pe aproape 6% din terenurile agricole din UE care sunt rezervate pentru a stimula biodiversitatea. Black Sea News precizează că Polonia lucrează la crearea unui „port uscat” la granița cu Ucraina pentru a crește capacitatea de export de produse agricole ucrainene. Amenințarea la adresa aprovizionării globale cu grâu din cauza invaziei Ucrainei de către Rusia este exacerbată de epuizarea stocurilor din marile țări exportatoare precum Statele Unite și Uniunea Europeană, subminând efectul de „amortizare” al acestora în timpul crizei.

Planurile post-război ale Ucrainei

Pe măsură ce războiul din Ucraina afectează țara la tot mai multe niveluri, liderii de la Kiev caută suport nu doar pentru consolidarea apărării împotriva invaziei ruse, ci și pentru pregătirile pentru reanimarea economică a Ucrainei afectate de război. Din publicația americană The Hill aflăm despre discuțiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski cu șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva. Discuțiile s-au axat pe planurile post-război de reconstruire a Ucrainei și de menținere a stabilității financiare. Întâlnirea a avut loc în momentul în care Ucraina a declarat că are un deficit lunar de mai multe miliarde, Banca Mondială prezicând că economia sa se va micșora cu aproape jumătate pe fondul invaziei Rusiei.

Banca Mondială a publicat săptămâna trecută un raport conform căruia produsul intern brut (PIB) al Ucrainei este de așteptat să scadă cu 45,1% în acest an, din cauza războiului, care durează de peste 50 de zile.

Conform raportului, războiul a întrerupt rețelele comerciale și de transport ale Ucrainei, oprind 90% din comerțul său crucial cu cereale și jumătate din exporturile sale totale. În același context, în timpul unei apariții la „This Week” a postului ABC, premierul ucrainean Denys Shmyhal i-a spus moderatorului George Stephanopoulos că țara sa are un deficit lunar de 5 miliarde de dolari și are nevoie urgentă de mai multă asistență financiară.

Ruble digitale, o soluție propusă de șefa Băncii Centrale a Rusiei

Din cotidianul cipriot Cyprus Mail aflăm că nici „economia Rusiei nu poate supraviețui la infinit din rezervele sale financiare și va trebui să se transforme pentru a face față impactului sancțiunilor internaționale”. Această declarația a fost făcută de guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina. Banca centrală rusă și-a dublat rata dobânzii cheie la 20% atunci când au lovit sancțiunile internaționale, dar apoi a redus-o luna aceasta la 17%, semnalând un mediu economic dificil și o încetinire a inflației. În cel mai important discurs al ei de când Rusia și-a trimis forțele în Ucraina pe 24 februarie, Nabiullina a spus că va dura până în 2024 pentru a readuce inflația la ținta de 4%. „Perioada în care economia poate trăi din rezerve este finită. Și deja în al doilea și al treilea trimestru vom intra într-o perioadă de transformare structurală și de căutare a unor noi modele de afaceri”, a spus ea. Sancțiunile au afectat în principal piața financiară, „dar acum vor începe să afecteze din ce în ce mai mult economia”, a spus ea. „Principalele probleme vor fi asociate cu restricțiile privind importurile și logistica comerțului exterior, iar în viitor cu restricțiile la export.” Potrivit ei, companiile rusești ar trebui să se adapteze: „producătorii ruși vor trebui să caute noi parteneri, sau să treacă la producția de produse din generațiile anterioare”, a spus ea. Exportatorii ar trebui să caute noi parteneri și aranjamente logistice și „toate acestea vor lua timp”, a spus Nabiullina. Printre soluțiile oferite de guvernatoarea băncii, se testează emiterea de ruble digitale pentru a le permite rușilor să facă transferuri între portofelele digitale. Operațiunile pilot asociate cu acest proiect sunt planificate pentru a doua jumătate a anului.

Zelenski îl cheamă pe Macron la Kiev

Eforturile de diplomație publică din partea Ucrainei și Rusiei continuă. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a invitat omologul său francez, Emmanuel Macron, să vină în Ucraina pentru a se convinge singur de „genocidul” comis în țară de armata rusă. Într-un interviu difuzat la CNN, Zelensky susține că a „vorbit” cu Emmanuel Macron, care refuză să folosească cuvântul genocid, spre deosebire de președintele american Joe Biden. „I-am spus că vreau să înțeleagă că acesta nu este un război, că acesta nu este altceva decât un genocid. L-am invitat să vină când are ocazia”, a spus președintele ucrainean. „Va veni și va vedea și sunt sigur că va înțelege.” Totodată,  Le Figaro menționează despre faptul că Macron nu mai vorbește direct cu Vladimir Putin de la descoperirea masacrelor din Ucraina și evocă crime de război: „crimele de război sunt clare și urmează să fie stabilite politic și legal” a spus Macron. De asemenea, Emmanuel Macron refuză să vorbească despre o „linie roșie” privind utilizarea armelor chimice, de către forțele ruse în Ucraina pentru a nu „deveni cobeligeranți” împotriva Rusiei, o putere nucleară importantă.

Le Parisien informează că Vladimir Putin a acordat un titlu onorific pentru „eroism” Brigăzii 64, pe care Ucraina a acuzat-o că a participat la abuzurile comise la Bucea. „Acțiunile iscusite și decisive ale întregului personal (al brigăzii) în timpul operațiunii militare speciale din Ucraina sunt un model de executare a sarcinii militare, curaj, determinare și înalt profesionalism”, a scris Vladimir Putin la adresându-le militarilor. Kremlinul nu indică unde sunt sau dacă au fost dislocați acești militari și nici nu specifică misiunile lor. Același editorial relatează că forțele ruse încep să simtă efectul sancțiunilor asupra aprovizionării cu arme. Cele mai moderne armamente folosesc cipuri electronice ai căror producători principali sunt Taiwan și Coreea de Sud, două țări aliate ale Statelor Unite care au încetat să mai exporte aceste produse în Rusia, în conformitate cu sancțiunile americane decretate după invadarea Ucrainei. Sancțiunile „au avut un efect concret asupra capacității lui Putin de a se reaproviziona și reechipa, în special în privința componentelor pentru unele sisteme și rachete ale sale”, a declarat oficialul înalt al Departamentului de Apărare al SUA. „Pe de altă parte, știm că încearcă să se aprovizioneze cu propria lor industrie de apărare și se întreabă cât de repede și în ce măsură își pot crește producția de armament. Sancțiunile au și aici un efect concret asupra capacității lor de a face acest lucru”, a argumentat oficialul american.

Donbas, miza rușilor în a se reabilita

În același timp presa internațională informează despre mersul războiului la momentul actual și aflăm despre miza ambelor părți în lupta pentru Donbas. Agenția Franceinfo îl citează pe președintele Zelenski care anunță: „Putem spune acum că trupele ruse au început bătălia pentru Donbass, pentru care s-au pregătit de mult timp. O mare parte din întreaga armată rusă este acum dedicată acestei ofensive”. Debora Haynes, editoarea pe securitate și apărare pentru postul britanic Sky News este de părere că bătălia pentru Donbas ar putea fi un punct de cotitură – „și este o bătălie pe care ambele părți trebuie să o câștige” spune editoarea. În analiza sa aceasta argumentează că dacă forțele ucrainene îi pot împiedica pe soldații Rusiei să-și atingă obiectivele în est, aceasta ar întări semnificativ poziția de negociere a Ucrainei pentru pace. Pentru Rusia, dimpotrivă, preluarea controlului asupra Donbasului, care se întinde pe regiunile Donețk și Luhansk, este vitală pentru a recupera impulsul într-un război care a fost afectat de pierderi și eșecuri pentru trupele ruse. „Dacă Rusia va reuși să-și înmulțească puterea terestră în Donbasul rural, sprijinită de rachete cu rază lungă de acțiune trase din interiorul propriului său teritoriu, forțele sale se vor dovedi o provocare mult mai grea de înfrânt” explică Haynes. Aceasta se datorează faptului că armata ucraineană nu sa are luxul de a putea întrerupe operațiunile, să iasă din zona de război, să se odihnească și să se reaprovizioneze. Potrivit analizei Haynes, ucrainenii, „spre deosebire de oponenții lor, ei nu își pot muta toată forța de muncă de la nord la est, deoarece capitala și zonele înconjurătoare au încă nevoie de apărare”. Totodată, editoarea face referință la oficialii occidentali care pun la îndoială capacitatea armatei ruse de a se regrupa într-un număr cât de mare de tancuri și trupe și evidențiază capacitatea întărită a Ucrainei de a se apăra, care a crescut din februarie datorită unei combinații de spirit de luptă și afluxului de arme occidentale din ce în ce mai letale.

Războiul schimbă planurile altor state

Războiul din Ucraina de asemenea influențează politicile marilor puteri. Despre schimbările în politica externă și de apărare a SUA explică materialul de analiză din publicația Politico. Președintele american Joe Biden încearcă să anuleze planurile făcute de fostul președinte Donald Trump privind dezvoltarea unei noi rachete de croazieră cu vârf nuclear. Cu toate acestea, mai mulți parlamentari republicani încearcă să reînvie planurile. Dacă reușesc să facă acest lucru, ar fi o lovitură pentru acei politicieni care au încercat să restrângă dezvoltarea armelor nucleare a Americii și să reducă cheltuielile pentru apărare. Deși Biden a promis că va face aceste lucruri în timpul campaniei sale, noua realitate a războiului din Ucraina și poziția Chinei, care și-a extins arsenalul nuclear, schimbă traiectoria politicii de apărare. Președintele Biden încă încearcă să liniștească „stânga” prin eliminarea dezvoltării altor sisteme de arme, cum ar fi un alt tip de rachetă de croazieră și o bombă gravitațională nucleară. Discuțiile vor continua, anunță Politico, majoritatea republicanilor dorind în general să extindă aproape toate arsenalele, în timp ce democrații adoptă uneori o atitudine (puțin) mai moderată. Cu toate acestea, este clar că majoritatea discuțiilor se referă la ce tipuri de arme vor alege și câte ar trebui dezvoltate.

BBC analizează poziția Germaniei și reamintește despre nouă eră în politica externă a țării,  numită „Zeitenwende” – literalmente un punct de cotitură – anunțată de cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, într-un discurs, acum celebru în parlamentul german, la câteva zile după invazie Rusiei în Ucraina. Aceasta presupune eliminarea regulilor privind exporturile de arme precum și o creștere uriașă a cheltuielilor pentru apărare și încetarea importurilor de energie din Rusia. Conductă de gaz rusească către Germania numită Nord Stream 2 a fost deja suspendată și potrivit purtătorul de cuvânt pentru afaceri externe al președintelui german, Nils Schmid, „În viitorul apropriat, cooperarea cu Rusia nu va avea loc. Va fi mai mult despre izolare și descurajare și, dacă este necesar, apărare împotriva Rusiei", a precizat Schmid. În același timp, agenția Deutsche Welle anunță că Germania crește bugetul pentru ajutor militar la 2 miliarde de euro. Guvernul german și-a lansat inițiativa privind inițiativa „Capability Initative” în 2016, iar fondurile au fost folosite în trecut pentru a sprijini armata, dar și poliția și agențiile de control al dezastrelor. Mărimea suportului urmează să fie acum crescută drastic din cauza războiului din Ucraina, rapoartele sugerând că mai mult de 1 miliard de euro vor fi alocați Kievului. Decizia vine ca urmare a presiunilor noi din partea Kievului ca Berlinul să accelereze livrarea de armament greu în pregătirea pentru ofensiva rusă pe scară largă așteptată în estul țării. Germania a furnizat Ucrainei provizii militare, inclusiv grenade, rachete antiaeriene, mitraliere și muniție, dar nu și arme grele precum tancuri, elicoptere și avioane de luptă.

Acest material este realizat de Fundația Noroc Olanda.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
SINTEZĂ | Despre propaganda chineză, noile amenințări ale Kremlinului și îngrijorarea Japoniei cu privire la lansările de rachetă ale Rusiei

SINTEZĂ | Despre propaganda chineză, noile amenințări ale Kremlinului și îngrijorarea Japoniei cu privire la lansările de rachetă ale Rusiei

SINTEZĂ | Papa Francisc îndeamnă la armistițiu de Paști, UE trimite bani și arme, iar criminalii de război ar putea să nu fie investigați vreodată

SINTEZĂ | Papa Francisc îndeamnă la armistițiu de Paști, UE trimite bani și arme, iar criminalii de război ar putea să nu fie investigați vreodată

SINTEZĂ | Azil pentru soldații ruși care vor dezerta, creșteri de prețuri în Rusia lovită de sancțiuni și planurile NATO pentru Ucraina. Războiul în presa străină

SINTEZĂ | Azil pentru soldații ruși care vor dezerta, creșteri de prețuri în Rusia lovită de sancțiuni și planurile NATO pentru Ucraina. Războiul în presa străină

SINTEZĂ | Efectele războiului din Ucraina asupra vieții sociale, politice și economice sau cum evenimentele din ultima lună au schimbat legi, prețuri și  sorți omenești

SINTEZĂ | Efectele războiului din Ucraina asupra vieții sociale, politice și economice sau cum evenimentele din ultima lună au schimbat legi, prețuri și sorți omenești

SINTEZĂ | Mai are Putin prieteni în Asia Centrală? Cum afectează războiul ruso-ucrainean relațiile cu vechii aliați și conflictele de demult

SINTEZĂ | Mai are Putin prieteni în Asia Centrală? Cum afectează războiul ruso-ucrainean relațiile cu vechii aliați și conflictele de demult

SINTEZĂ | Cum Putin vrea să salveze Rubla, ce fac cecenii în Ucraina și cine a propus ca elevii să se roage pentru Rusia

SINTEZĂ | Cum Putin vrea să salveze Rubla, ce fac cecenii în Ucraina și cine a propus ca elevii să se roage pentru Rusia

Advertoriale
Spune adio așteptării: Ia-ți imediat cardul tău personalizat de la maib

Spune adio așteptării: Ia-ți imediat cardul tău personalizat de la maib

Gala Fermierilor 2022. Cei mai buni agricultori au fost premiați pentru rezultate remarcabile

Gala Fermierilor 2022. Cei mai buni agricultori au fost premiați pentru rezultate remarcabile

Orange aniversează în acest an 12 ani de la lansarea programului „Ne Pasă” - pentru susținerea voluntariatului

Orange aniversează în acest an 12 ani de la lansarea programului „Ne Pasă” - pentru susținerea voluntariatului

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • DESCIFRAT| (IN)Siguranța din mijlocul protestelor sau șirul neregulilor din Orășelul Schimbărilor. Invitați: Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu și directorul executiv API, Petru Macovei
    DESCIFRAT| (IN)Siguranța din mijlocul protestelor sau șirul neregulilor din Orășelul Schimbărilor. Invitați: Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu și directorul executiv API, Petru Macovei
  • DESCIFRAT| Distribuirea lemnelor de foc sau drumul celor 5 metri ster: De la lista întocmită de primării, la stocurile care se golesc (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Cristina Tocari, tânăra care a revenit din Franța pentru a transforma plasticul în bijuterii (VIDEO)
  • DESCIFRAT| Meniul preșcolarilor, între posibilități și necesități (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Nicolai Croitoru: „Pot să mă mândresc că echipa mea e formată practic în proporție de 80% din persoane revenite de peste hotare”(VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    ANRE a aprobat noul preț pentru energia electrică furnizată de S.A. „Energocom”
  • 2
    Alexei Navalnîi și Svetlana Tihanovskaia, propuși pentru Premiul Nobel pentru Pace. Decernarea va avea loc de ziua lui Putin
  • 3
    Sală arhiplină la Palatul Național. Peste 1.800 de spectatori au urmărit filmul CARBON în cadrul premierei naționale
  • 4
    Etapă finală: Putin a semnat legile de anexare a teritoriilor ucrainene (HARTĂ)
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.