Opinia experților Promo-LEX privind legea cu privire la securitatea informațională, votată în Parlament

Opinia experților Promo-LEX privind legea cu privire la securitatea informațională, votată în Parlament

La 5 aprilie 2022, în Parlament a fost înregistrat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, care la 7 aprilie 2022, a fost votat în prima lectură. Proiectul presupune definirea unor noțiuni precum „dezinformarea”, „informații false” și  „informațiile ce afectează securitatea spațiului informațional public”, ajustarea sancțiunilor administrative, contravenționale, dar și stabilirea altor norme legale. În acest sens, Asociația a adresat un set de recomandări către președintele Parlamentului, Igor Grosu. 

Asociația Promo-LEX recunoaște problema dezinformării și a manipulării, inclusiv prin intermediul mass-media și a paginilor web. Fenomenul dezinformării și răspândirea informațiilor false s-a acutizat mai cu seamă pe fundalul agresiunii militare rusești în Ucraina, fapt care constituie o îngrijorare majoră inclusiv pentru securitatea națională.

Totuși, experții menționează că nu pot admite ca aceste modificări să fie operate în grabă și fără analiza riscurilor și consecințelor limitărilor care se introduc, competențelor care se acordă și mecanismului de intervenție în cazul nerespectării anumitor norme imperative ale legii.

Analizând nota informativă precum și textul proiectului de lege votat în prima lectură, în lipsa punctelor de vedere și a avizelor unor instituții cheie cum ar fi Serviciul de Informații și Securitate, Consiliul Audiovizualului, în măsura competențelor și expertizei de care dispune Asociația Promo-LEX, experții roagă parlamentarii să analizeze această opinie și să rețină argumentele și recomandările acestora.

I. Cu privire la proceduri

Asociația Promo-LEX  constată că nu au fost respectate etapele principale ale asigurării transparenței decizionale. Procedurile de consultare publică a proiectului urmau a fi organizate și desfășurate înainte de votarea în prima lectură, iar rezultatele consultării publice, împreună cu alte acte trebuiau transmise și prezentate la ședința Biroului permanent pentru a fi înscris pe ordinea de zi.

De asemenea, regimul de urgență în care a fost examinat și adoptat proiectul în prima lectură nu a fost justificat, deși Direcția generală juridică a Parlamentului a examinat și emis aviz în regim de urgență (în termen de 2 zile din 30 zile lucrătoare), iar în ședința plenului din 7 aprilie 2022 a fost declarat că proiectul a fost introdus în procedură legislativă în mod prioritar.

Totodată, experții constată că nu a fost solicitat și nu a fost recepționat avizul Guvernului înainte de adoptarea proiectului în lectura I. Conform notei informative, proiectul nu necesită cheltuieli financiare și alocarea mijloacelor financiare suplimentare din bugetul de stat, însă pornind de la faptul că Serviciului de Informații și Securitate și Consiliului Audiovizualului i se atribuie competențe noi, prezumăm că anumite costuri în acest sens urmează a fi suportate.

În lipsa unor avize din partea organelor vizate în lege, cum ar fi Serviciul de Informații și Securitate, Consiliul Audiovizualului, nu este clar care ar fi capacitatea și experiența acestora de a face față noilor atribuții legale. La fel, nu a existat nici un aviz al instituțiilor internaționale de profil sau a unor organizații notorii în domeniul respectării și monitorizării drepturilor omului, mai cu seamă din domeniul libertății de exprimare, susțin experții.

Asociației Promo-LEX remarcă încă odată demersurile din ultimii patru ani în vederea adoptării în lectura a II-a a proiectului de lege privind reglementarea infracțiunilor motivate de prejudecată. Potrivit experților însă Parlamentul nu a fost destul de activ și nu a acordat o atenție corespunzătoare proiectului de lege, or acesta la fel poate contribui la combaterea manipulării opiniei publice și dezinformării din societate, inclusiv a manifestărilor acestor fenomene în contextul invaziei Ucrainei de către Federația Rusă. În acest sens, Asociația Promo-LEX îndeamnă Parlamentul Republicii Moldova să revină la discutarea și adoptarea în lectura II a proiectul de lege.

II. Cu privire la esența modificărilor propuse

Asociația Promo-LEX atrage atenția că, soluțiile propuse în proiectul de lege pentru problema dezinformării și a manipulării riscă să afecteze fundamental o serie de acte primordiale existenței libertăților fundamentale în Republica Moldova, și mai cu seamă a libertății de exprimare. Mai mult ca atât, atribuțiile de limitare a acestor drepturi fundamentale sunt transferate unor instituții care anterior nu au avut experiențe și abilități de a aplica în concret astfel de limitări.

Experții au încercat punctual să se expunem asupra unor aspecte din proiectul de lege, după cum urmează:

a. Modificările la Legea privind Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova nr. 753/1999

Propunerea de completare a competențelor SIS în vederea aplicării măsurilor de restrângere a dreptului la libertatea de exprimare aparent are un scop de a preveni o eventuală declanșare a proceselor ce ar contraveni securității naționale. Pe de altă parte, se propune ca SIS să devină o autoritate care să poată examina și califica unele informații ca fiind false și să limiteze, prin consecință, drept primă instanță, libertatea de exprimare. Implicit, SIS va avea rolul de pârât în cadrul unui proces de judecată, fapt care presupune inclusiv un control judiciar al acestor decizii.

Respectiv, în proiectul de lege nu sunt destul de clar prezentate și explicate criteriile de calificare a informațiilor ca fiind false, la fel cum nu este clară poziția autorității (SIS) cu privire la disponibilitatea și gradul de pregătire în vederea asumării noilor atribuții și modului în care se va realiza aceste atribuții. Prin urmare, există o marjă prea largă pentru aplicarea unor decizii arbitrare și aparent se va pune în sarcina difuzorului de informații greutatea prezentării contra argumentelor, or potrivit proiectului de lege, adresarea în instanță nu suspendă decizia de a bloca conținutul. În aceeași ordine de idei, nu este clar în ce măsură se vor aplica principiile expuse în Codul Administrativ asupra acestor proceduri, odată ce acest act nu va suferi modificări.

b. Modificările la Legea nr.64/2010 cu privire la libertatea de exprimare par și mai controversate

Prin textul propus se dorește definirea unei noțiuni foarte abstracte cum ar fi „informații false”. Cu toate acestea la același articol al legii se regăsește deja o definiție care poate crea și mai mari confuzii, spun exerții. Legiuitorul deja a dat definiția sintagmei – judecată de valoare fără substrat factologic suficient – judecată de valoare care se bazează pe fapte care nu au avut loc sau pe fapte care au avut loc, dar a căror expunere este denaturată până la falsitate.

Astfel, introducerea sintagmei „informații false” va crea o confuzie în relațiile private, ori scopul legii este anume de a „garanta exercitarea dreptului la libera exprimare, precum şi un echilibru între asigurarea dreptului la libera exprimare şi apărarea onoarei, demnităţii, reputaţiei profesionale şi vieţii private şi de familie ale persoanei”. Prin urmare, se propune excluderea definirii sintagmei „informațiilor false” or această nu este o definiție juridică fiind opusul la „informații adevărate”.

În partea ce ține de celelalte modificări ale art. 2 al Legii, prin introducerea altor definiții, vom atrage atenția că legiuitorul deja a reglementat restrângeri în contextul libertății de exprimare. Iar prevederea din art. 3 alin. 4/1 a Legii deja stabilește interdicția folosirii informației care contravine ordinii publice și securității naționale.

Cu privire la „informația ce afectează securitatea spațiului informațional public” – se atrage atenția că, este exagerată și periculoasă încadrarea în această definiție a informațiilor care „sunt ostile valorilor și proceselor democratice”, „pun în pericol bunuri publice, precum regimul democratic, securitatea națională, coeziunea socială, siguranța publică, sănătatea publică, echilibrul ecologic și altele asemenea” sau care „prin volumul și zona de răspândire instituie prevalarea unei ideologii în raport cu alte ideologii”. La fel și expunerea „în stare să genereze panică, tensiuni ori conflicte militare” este o noțiune prea generală și neclară.

În partea ce ține de art. 6/1 a Legii, urmează a fi reținute doar aliniatul 1 și 2, în rest se consideră că nu este necesară definirea din nou a rolului și procedurilor pe care le întreprinde SIS, ori aceste proceduri deja sunt definite în Legea 753.

c. Modificările la Codul Penal, la fel ca și modificările operate supra, ridică multe semne de întrebare

În partea ce ține de includerea unor noi prevederi la art. 181 Cod Penal – Împiedicarea exercitării libere a dreptului electoral sau a activităţii organelor electorale, se evidențiază că în campania electorală este esențială asigurarea dreptului cetățenilor și candidaților de a supune discuţiilor libere şi sub toate aspectele programele electorale ale concurenţilor electorali, calităţile politice, profesionale şi personale ale candidaţilor, precum şi de a face agitaţie electorală în cadrul adunărilor, mitingurilor, întâlnirilor cu alegătorii, prin intermediul mijloacelor de informare în masă, prin expunerea de afişe electorale sau prin intermediul altor forme de comunicare.

Astfel, în campania electorală, calificarea abuzivă a informațiilor drept unele care afectează securitatea spațiului informațional, și corespunzător îngrădirea dreptului de a face agitație electorală ar putea duce la încălcarea dreptului de a alege al alegătorilor și a fi ales. Această normă poate afecta inclusiv și dreptul misiunilor de observare a alegerilor de a analiza și critica procedurile electorale, dat fiind faptul că nu este clar cine și cum va aprecia o informație drept adevărată sau falsă.

În context, experții Asociației spun că, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) a susținut în cauza Salov împotriva Ucrainei (2005) că urmărirea penală pentru ”diseminarea de informații false” în temeiul legislației electorale a Ucrainei a încălcat dreptul la libertatea de exprimare în temeiul art. 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO). În această cauză, Curtea a reținut că art. 10 CEDO „ca atare nu interzice discuția sau diseminarea informațiilor primite chiar dacă se suspectează cu tărie că aceste informații ar putea să nu fie veridice”.

De asemenea, CtEDO s-a pronunțat și cu privire la o dispoziție din legislația electorală din Polonia, conform căreia candidații la alegeri pot solicita unei instanțe un ordin de interzicere a publicării materialelor de campanie sau a declarațiilor care conțin „date sau informații neadevărate” în termen de „24 de ore”. Astfel, Curtea a constatat că instanțele naționale au ”clasificat imediat drept minciună” declarațiile făcute de un politician local în timpul alegerilor și în urma unei astfel de abordări  „instanțele naționale l-au privat efectiv de protecția oferită de articolul 10” (Brzeziński împotriva Poloniei).

 d. Modificările la Legea nr. 212/2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război prin care se propune instituirea unor interdicții, la fel conține anumite condiții interpretabile. Furnizorii nu au competenţele necesare pentru a face asemenea evaluare şi calificare a informațiilor false. În plus, în lipsa unei asemenea evaluări şi calificări din partea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, nu se va putea asigura aplicarea uniformă a acestei prevederi de către toţi furnizorii, fapt care poate avea repercusiuni nu doar pentru securitatea informaţională, dar şi pentru concurența între furnizori.

e. Modificările la Articolul 365/4 Cod Contravențional

Răspândirea dezinformării sau a informațiilor ce afectează securitatea informațională a Republicii Moldova conține aceiași dilemă cu privire la calificarea acțiunii de dezinformare precum și calificarea informațiilor ce afectează securitatea spațiului informațional public. Vom sublinia tautologia răspândirea dezinformării, dar totodată și faptul că norma dată nu este una clară. Astfel, nu este cunoscut cine ar trebui să califice o anumită informație ca fiind ne-adevărată și care este nivelul afectării securității informaționale. Judecând după competența care iar îi este atribuită SIS sunt relevante argumentele de mai sus expuse în precedentele CtEDO.

f. Modificările la Codul serviciilor media audiovizuale

Se remarcă faptul că, definirea noțiunii de „dezinformare” este una care conține mai multe expresii vagi și poate reprezenta un risc pentru interpretarea eronată și ingerința în libertatea de exprimare. În lipsa unui consens general, la nivel internațional, cu privire la definirea „dezinformării”, se atrage atenția asupra a câtorva elemente din explicația dată aceluiași concept de către Comisia Europeană[1]: (1) natura faptică și înșelătoare a informației; (2) intenția; (3) prejudiciu și (4) câștig economic.

Astfel, experții menționează că:

Prima parte a definiției este una ambiguă, referindu-se la „răspândirea de informații false care sunt diseminate…”. Este necesară clarificarea acțiunii care o presupune „dezinformarea”, fie doar „răspândirea” informațiilor false, fie „crearea, prezentarea și diseminarea” acestora. Atragem atenția că, prin interpretarea îngustă a definiției respective („răspândirea”) riscul de limitare a libertății de exprimare este mult mai mare, or nu întotdeauna o informație răspândită de cineva poate fi inclusiv verificată pentru a i se stabili caracterul adevărat și autentic.

Potrivit Asociației, nu este înțeleasă necesitatea clarificărilor date în prima parte a definiției „dezinformării” – ”reflectate distrosionat, cu conținut fabricat, exagerat, scoase din context sau plasate într-un alt context, opinii (interesate) preluate și transformate în informații valide cu argumente tendențioase etc.”, odată ce legiuitorul a propus includerea unei definiții pentru ”informații false” în legea nr. 64/2010 cu privire la libertatea de exprimare.

Totodată, expresii precum „propaganda ostilă valorilor democratice și informațiile false care presupun amenințări aduse proceselor democratice, politice sau de elaborare a politicilor”, potențiale amenințări asupra „bunurilor publice”, „securitate informațională” sunt vagi și generale și nu contribuie la înțelegerea și evaluarea unui potențial caz de dezinformare.

Utilizarea expresiei ce se referă la răspândirea informațiilor false cu intenția de „a înșela publicul” este una prea largă.

Trimiterea la efectul de „provocare a unui prejudiciu public” extinde domeniul de aplicare la orice tip de informații false, inclusiv într-un context comercial.

Reieșind din cele prezentate mai sus, în declarația comună privind libertatea de exprimare, „fake news”, dezinformare și propagandă din 2017, organizațiile semnatare au atras atenția că „interdicțiile generale privind difuzarea de informații bazate pe idei vagi și ambigue, inclusiv „știri false” sau „informații neobiective”, sunt incompatibile cu standardele internaționale privind restricțiile privind libertatea de exprimare”.

Un alt principiu general conform declarației comune stabilește următoarele: „Blocarea impusă de stat a site-uri web în întregime, adrese IP, porturi sau protocoale de rețea este o măsură extremă care poate fi justificată doar acolo unde este prevăzută de lege și este necesară pentru a proteja un drept al omului sau alt interes public legitim, inclusiv în sensul că este proporțională, există măsuri alternative nu mai puțin intruzive care ar proteja interesul și respectă garanțiile minime ale procesului echitabil”.

De asemenea, experții spun modificările propuse contravin Convenției Europene privind televiziunea transfrontalieră din Raportul explicativ la Convenţie. Acesta a fost motivul principal pentru care Curtea Constituţională a declarat neconstituţională o prevedere similară introdusă la art. 66 alin. (7), la 23.11.2021. Conform actelor internaţionale menționate, simplul fapt că postul conţine publicitate targetată nu este un temei pentru interdicţia retransmisiunii postului.

g. Modificările la Legea comunicațiilor electronice

Lipsa totală sau parțială a unor informații de contact pe paginile web ale deținătorilor acestora nu poate afecta securitatea informațională, respectiv nu poate prezenta temei de blocare a accesului la aceste pagini. Aceasta este o măsură disproporționată. Obligarea persoanelor fizice de a-și publica datele de contact intră în contradicție cu prevederile normelor referitoare la protecția datelor cu caracter personal.

În ceea ce privește aceeași prevedere pentru persoanele juridice, nu este clar raționamentul publicării informațiilor despre administrator, care nu este deținătorul paginii. Aceste date de contact sunt ale persoanei juridice. Altfel spus, datele de contact ale administratorului vor fi datele companiei. Blocarea unei pagini web care nu conţine informaţiile de contact, fără ca această pagină să conţină ceva ilegal, este o măsură vădit disproporţionată şi îngrădeşte în mod nejustificat libertatea de exprimare şi dreptul de acces la informaţii, precum şi dreptul de asociere.

III. Concluzii

Întrucât, Parlamentul Republicii Moldova își propune modificarea unor acte legislative primordiale în domeniul libertății de exprimare, experții consideră că este necesară respectarea tuturor rigorilor pentru un proces de consultare veridic, cu solicitarea avizelor organelor vizate prin aceste modificări.

De asemenea, Asociația menționează că noțiunile propuse pentru „informație falsă”, „informație ce afectează securitatea spațiului informațional public” și „dezinformare”, urmează a fi redefinite, astfel încât să nu lase loc de interpretare, să nu admită încadrarea abuzivă a informațiilor ca fiind false sau care afectează securitatea spațiului informațional public și să fie respectată libertatea opiniei și libertatea de exprimare publică. În același timp, urmează a fi excluse și alte norme propuse care pot fi interpretate în mod diferit, eronat și abuziv.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
„Trebuie de scurtat lanțugul la presă”. Vladimir Voronin, despre proiectul de lege privind securitatea informațională (FOCUS)

„Trebuie de scurtat lanțugul la presă”. Vladimir Voronin, despre proiectul de lege privind securitatea informațională (FOCUS)

Legea cu privire la securitatea informaționala, votată în lectura întâi, în lipsa deputaților BCS

Legea cu privire la securitatea informaționala, votată în lectura întâi, în lipsa deputaților BCS

BCS a blocat tribuna Parlamentului și a părăsit ședința, în semn de protest față de legea cu privire la securitatea informațională

BCS a blocat tribuna Parlamentului și a părăsit ședința, în semn de protest față de legea cu privire la securitatea informațională

Advertoriale
Dobânda mică nu înseamnă un credit ieftin! Cum să alegi corect cel mai bun credit?

Dobânda mică nu înseamnă un credit ieftin! Cum să alegi corect cel mai bun credit?

Traumeel S a fost sponsorul Zilei Recordurilor din acest an. Află cine sunt câștigătorii și la ce probe au fost supuși

Traumeel S a fost sponsorul Zilei Recordurilor din acest an. Află cine sunt câștigătorii și la ce probe au fost supuși

CAAN își consolidează poziția de jucător de rezonanță în domeniul industrial cu investiții de 21 milioane euro (VIDEO)

CAAN își consolidează poziția de jucător de rezonanță în domeniul industrial cu investiții de 21 milioane euro (VIDEO)

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • PROFESIONIȘTII| Inspector de patrulare: „Șoferii au două întrebări: M-ai găsit taman pe mine? Ai procent de aici?”
    PROFESIONIȘTII| Inspector de patrulare: „Șoferii au două întrebări: M-ai găsit taman pe mine? Ai procent de aici?”
  • DESCIFRAT| (IN)Siguranța din mijlocul protestelor sau șirul neregulilor din Orășelul Schimbărilor. Invitați: Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu și directorul executiv API, Petru Macovei
  • DESCIFRAT| Distribuirea lemnelor de foc sau drumul celor 5 metri ster: De la lista întocmită de primării, la stocurile care se golesc (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Cristina Tocari, tânăra care a revenit din Franța pentru a transforma plasticul în bijuterii (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    „Nimeni nu are nevoie de noi”. În mediul online a apărut un video în care sute de soldații ruși din regiunea Belgorod se plâng de haosul din timpul mobilizării (VIDEO)
  • 2
    „R. Moldova încalcă drepturile cetățenilor din stânga Nistrului”, reprezentantul Transnistriei în Rusia, acuză țara noastră la ONU. Reacția autorităților de la Chișinău
  • 3
    PROFESIONIȘTII| Inspector de patrulare: „Șoferii au două întrebări: M-ai găsit taman pe mine? Ai procent de aici?”
  • 4
    Ruptură între PSRM și PCRM? „Noi, comuniștii, și Voronin personal, am devenit o acoperire pentru Dodon”
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.