SINTEZĂ | Rusia expulzează diplomați, în timp ce țările europene calculează riscurile unui eventual embargo asupra petrolului rusesc

SINTEZĂ | Rusia expulzează diplomați, în timp ce țările europene calculează riscurile unui eventual embargo asupra petrolului rusesc

Presa internațională continuă să pună în evidență consecințele aduse de război pe plan economic, dar și diplomatic. Este afectată atât economia Rusiei, cât și cea a UE, iar, dincolo de închiderea reprezentanțelor la nivel bilateral, suntem martorii unor disensiuni între țările forumurilor internaționale, precum G20. Materialul este realizat de partenerii AGORA, Fundația Noroc Olanda. 

Rusia expulzează diplomați

Potrivit agenției de presă MoscowTimes, Rusia a ordonat închiderea a trei consulate ale țărilor baltice precum și expulzarea întregului personal non-rus al acestora, drept ripostă la măsurile similare luate de Estonia, Letonia și Lituania. Consulatele estoniene și lituaniene din Sankt Petersburg, precum și consulatele letone din Sankt Petersburg și Pskov, vor trebui să se închidă acum.

Consulii au fost declarați „persona non grata”, iar personalul non-rus „inadmisibil”. Ministerul de Externe al Federației Ruse a declarat că i-a convocat pe diplomații de rang înalt din cele trei țări vecine pentru a „protesta cu fermitate” împotriva închiderii anterioare a consulatelor rusești din cinci orașe baltice. Acesta a adăugat că asistența militară acordată regimului de la Kiev de către membrii NATO și UE, precum și  „mușamalizarea de către aceștia a crimelor comise de către naționaliștii ucraineni” în timpul invaziei Rusiei în Ucraina au afectat, de asemenea, decizia.

Iar din ziarul Kommersant aflăm despre declarațiile viceministrului rus de externe, Evgheni Ivanov, în adresa Elveției cu privire la alăturarea acestei țări la sancțiunile împotriva Rusiei. Ivanov a declarat că principiul de politică externă al Elveției de „neutralitate permanentă” este de domeniul trecutului după ce țara s-a alăturat sancțiunilor antirusești.

„Vedem pentru prima dată că Elveția, care și-a păstrat neutralitatea chiar și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, susține acum pe deplin sancțiunile impuse de UE și de alte țări împotriva Rusiei. (...) Elveția s-a alăturat acestor restricții de viză, deci, da, neutralitatea Elveției rămâne doar în cuvinte”, a comentat Ivanov în cadrul unei sesiuni plenare a Dumei de Stat.

Disensiuni printre țările G20

Națiunile occidentale au organizat acțiuni diplomatice de protest față de invazia Rusiei în Ucraina, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de finanțe G20 de la Washington. Marea Britanie, SUA și Canada au părăsit în mod coordonat sesiunea din cadrul reuniunii G20 în semn de protest, în timp ce delegații ruși luau cuvântul, relatează un articol de analiză din The Guardian. În timp ce unii susțin că acțiunile Rusiei ar trebui să însemne excluderea totală a acesteia de la reuniunile mondiale, acest punct de vedere nu este împărtășit de alte state membre ale G20, în special de China și Indonezia, care prezidează grupul în acest an. Potrivit articolului, diviziunile adâncite de războiul din Ucraina ridică semne de întrebare cu privire la viitorul G20 ca principal forum de politică economică la nivel mondial.

În afară de țările G7 - SUA, Canada, Japonia, Marea Britanie, Franța, Germania și Italia - G20 include, de asemenea, economii emergente precum China, India și Brazilia, care au viziuni extrem de diferite asupra modului în care ar trebui să funcționeze economia globală. Invazia Ucrainei și faptul că unele națiuni G20 au ales să nu urmeze sancțiunile occidentale împotriva Rusiei reprezintă doar cea mai recentă provocare la adresa eforturilor de a construi un set global de reguli pentru comerț și finanțe. Înainte de reuniunea G20, un înalt oficial al FMI a avertizat asupra riscului de fragmentare a economiei mondiale.

„Un scenariu este acela în care avem blocuri divizate care nu fac prea multe schimburi comerciale între ele, care au standarde diferite, iar acest lucru ar fi un dezastru pentru economia globală”, a declarat economistul șef al Fondului, Pierre-Olivier Gourinchas.

În același timp, agenția rusă de presă TASS relatează că Rusia consideră că G20 este un forum economic de prim rang și este pregătită să aducă o contribuție semnificativă la realizarea de progrese a direcțiilor de bază până la Summitul G20 din noiembrie 2022, a declarat Maria Zaharova, directoarea Departamentului de Informare și Presă al Ministerului rus de Externe. De asemenea, Zaharova a atras atenția asupra faptului că Rusia este acum acuzată de foamete planetară, de subminarea securității alimentare și de perturbarea lanțurilor de aprovizionare.

Potrivit directoarei, de aceasta se fac responsabile responsabile SUA:  „Statele Unite au forțat țările Uniunii Europene să impună sancțiuni împotriva Federației Ruse, care au fost în primul rând distructive pentru propriile economii, ceea ce a dus la prăbușirea ordinii mondiale existente în economie și legături economice. Ei încearcă să facă acest lucru în legătură cu țara noastră și cu acele țări care nu au susținut aceste sancțiuni și ridică problema excluderii Rusiei din instituțiile internaționale, inclusiv din G20”, a declarat Zaharova.

Un potențial embargo asupra petrolului rusesc

Despre faptul că războiul din Ucraina afectează grav economia zonei euro, declară președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, raportează agenția belgiană RTBF. Lagarde subliniază o scădere a încrederii și persistența costurilor ridicate ale energiei în viața de zi cu zi a gospodăriilor și a întreprinderilor. La aproape două luni de la începutul conflictului, războiul din Ucraina menține o presiune mare asupra prețurilor: petrolul rămâne peste 100 de dolari pe baril după ce s-a apropiat de nivelurile istorice în martie, o lună în care gazul, grâul, aluminiul, nichelul și alte materii prime au crescut vertiginos, conducând inflația europeană la un maxim istoric de 7,5%.

Într-un al reportaj RTBF de asemenea informează că în pofida acestei situații, ministrul francez al Economiei și Finanțelor, Bruno Le Maire, cere încetarea importurilor de petrol rusesc, după anunțul de către Ucraina a lansării unei noi ofensive rusești în Donbas. Publicația franceză La Tribune relatează discursul acestuia pentru postul francez Europe1: „Când vezi ce se întâmplă în Donbass (...) sunt convins că realitatea situației din Ucraina va muta liniile. Dacă sunt atașați, ca și noi (francezii), de libertatea și protecția poporului ucrainean, vor merge până la capătul raționamentului să nu finanțeze războiul cumpărând petrol din Rusia.”

Astfel, Le Maire speră să-i convingă pe europeni în următoarele săptămâni să înceteze importul de petrol din Rusia, pentru că aceasta este prima sursă de valută străină de câțiva ani pentru puterea lui Vladimir Putin. Conform declarațiilor unui oficial european o posibilă oprire a importurilor de „aur negru” (petrol) din Rusia ar putea dura luni: „Adoptarea măsurilor privind petrolul necesită anularea contractelor existente, găsirea de alternative și evitarea eludării acestora. Acest lucru nu se va întâmpla peste noapte. Va dura cel puțin câteva luni”.

Politico pune în discuție o interdicție imediată, deplină, impusă de UE asupra petrolului rusesc. Analiza argumentează că această încă este imposibil din cauza blocajului făcut de Germania, puterea economică a UE. Berlinul a indicat altor capitale ale UE că este gata să ia în considerare reducerea petrolului rusesc – chiar dacă nu este încă în măsură să renunțe la importurile de gaze – dar numai în condiții specifice, care sunt acum în discuție cu Comisia Europeană. Ministra de externe Annalena Baerbock a declarat: „Importurile de petrol se vor reduce la jumătate până în vară și vor fi la zero până la sfârșitul anului”.

Potrivit oficialilor și diplomaților europeni, orice embargo petrolier al UE este stabilit să facă diferența între diferitele grade de petrol rusesc și dacă acestea sunt livrate UE prin cisternă sau prin conductă. În 2020, din totalul exporturilor de țiței de 2,8 milioane de barili pe zi din Rusia către Europa, 0,7 milioane au venit prin conducte, iar restul pe mare. La fel ca și în cazul sancțiunilor recente împotriva cărbunelui rusesc, se discută și despre perioadele de tranziție pentru a oferi țărilor UE timp să se pregătească pentru orice embargo. Între timp, Danemarca își prezintă planul de a se descurca fără gazul rusesc, anunță publicația The Local DK.

Rezidenții danezi au văzut creșteri considerabile ale costurilor facturilor de încălzire ca urmare a creșterii prețurilor globale la energie și a efectelor secundare ale invaziei ruse a Ucrainei. Guvernul danez urmează să plătească fonduri unice de urgență gospodăriilor cel mai grav afectate de creșterea prețurilor. De asemenea, planul prezentat de ministrul Climei și Energiei, Dan Jørgensen, care prevede, în special, că jumătate din cele 400.000 de gospodării daneze, care în prezent se încălzesc cu gaz, vor trece la o racordare la termoficare sau la pompe de căldură cu energie electrică, până în 2030. Pentru restul gospodăriilor și industriei, planul prevede și o dezvoltare a biogazului din surse regenerabile, „care ne va asigura că suntem liberi de Putin”, a declarat ministrul Climei și Energiei, Dan Jørgensen, în cadrul unei conferințe de presă, raportată și de Agenția RTBF.

Dificultățile economice ale Rusiei

Presa raportează că perspectivele economice ale Rusiei s-au înrăutățit, conform unui sondaj realizat de Banca Centrală a Rusiei publicat de agenția MoscowTimes, de unde aflăm că inflația în Rusia a urcat la 22% în acest an. Potrivit sondajului, șomajul va crește la 6,9% la sfârșitul anului 2022, de la 4,3% la sfârșitul lui 2021. Rubla, care și-a revenit după ce s-a scufundat la un nivel fără precedent de 150 pentru un dolar în urma sancțiunilor, este de așteptat să se tranzacționeze la 85 de ruble în acest an, 90 de ruble în 2023 și 96 de ruble în 2024.

Guvernatoarea Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, a avertizat asupra „dificultăților” și a „transformării structurale” a economiei rusești din cauza sancțiunilor. Nabiullina a spus că a început transformarea economiei, care s-a bazat în mare măsură pe importurile de echipamente de producție și bunuri de consum. În urma invaziei Ucrainei, și Banca Mondială estimează că performanța economică a Rusiei, anunță agenția elvețiană RTS.

Cererea internă va scădea din cauza pierderii locurilor de muncă, a veniturilor mai scăzute, a sărăciei în creștere, a inflației și a perturbărilor lanțurilor de aprovizionare. În timpul unei ședințe de guvern, Vladimir Putin a regretat că companiilor metalurgice ruse li s-a interzis să exporte în Occident sau să cumpere componente necesare producției de metal și oțel din străinătate. ca răspuns la sancțiunile occidentale în legătură cu ofensiva Kremlinului din Ucraina, Putin a ordonat o revizuire a politicii Moscovei în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului, raportează RTS.

Presa indică și alte sectoare afectate de războiul din Ucraina și anume - turismul. În această săptămână, Deutsche Welle a raportat despre dificultățile din sectoarele turistice din țări precum Thailanda, Cuba și Turcia. Aceste țări, împreună cu altele precum Indonezia, Maldive, Cipru și Sri-Lanka sunt destinații populare pentru turiștii ruși. Cu toate acestea, din cauza războiului, rușii călătoresc mult mai puțin și adesea nu mai pot să-și ia vacanțe din cauza problemelor cu serviciile bancare internaționale și a prețurilor în creștere.

Luna trecută ABC News de asemenea a raportat despre efectele nefaste ale războiului asupra turismului. „Rușii și ucrainenii pot reprezenta anual până la 35% din turiștii Egiptului”, a declarat Hisham el-Demiry, fost șef al Autorității pentru Dezvoltarea Turismului din Egipt. Acesta își face griji că criza economică provocată de război ar putea însemna mai puțini oaspeți în general. „Este un impact uriaș, un efect de domino. (...) Războiul a schimbat prioritățile oamenilor, iar turismul, care este o industrie foarte sensibilă, va fi prima victimă”, a spus el. În ceea ce privește Turcia, Soner Cagaptay, analist din Turcia la Institutul pentru Politica din Orientul Apropiat de la Washington explică că economia Turciei depinde de legăturile sale solide de turism și comerț cu.

Așteptările înainte de război erau că „poate 10-15 milioane de ruși vor vizita Turcia în această vară, și care vor cheltui 10 miliarde de dolari”, care acum este o lovitură pentru economia în dificultate a Turciei, explică Cagaptay. Deutsche Welle  a estimat că în 2020, turiștii ruși au cheltuit un total de 14 miliarde de dolari SUA în întreaga lume, reprezentând aproximativ 3% din turismul mondial. Multe destinații nu vor avea alternative pregătite pentru a compensa scăderea clienților, indiferent dacă e vorba de rușii din „clasa de mijloc” pe plajele turcești sau rușii din „clasa superioară” din Viena. Cel mai grav afectată este Cuba, unde rușii reprezentau 40% din totalul turismului, relatează DW.

 Acest material este realizat de Fundația Noroc Olanda.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
SINTEZĂ | Închiderea porturilor ucrainești ar putea provoca foamete, Rusia ar urma să recurgă la rublă digitală, iar Macron e chemat la Kiev

SINTEZĂ | Închiderea porturilor ucrainești ar putea provoca foamete, Rusia ar urma să recurgă la rublă digitală, iar Macron e chemat la Kiev

SINTEZĂ | Despre propaganda chineză, noile amenințări ale Kremlinului și îngrijorarea Japoniei cu privire la lansările de rachetă ale Rusiei

SINTEZĂ | Despre propaganda chineză, noile amenințări ale Kremlinului și îngrijorarea Japoniei cu privire la lansările de rachetă ale Rusiei

SINTEZĂ | Papa Francisc îndeamnă la armistițiu de Paști, UE trimite bani și arme, iar criminalii de război ar putea să nu fie investigați vreodată

SINTEZĂ | Papa Francisc îndeamnă la armistițiu de Paști, UE trimite bani și arme, iar criminalii de război ar putea să nu fie investigați vreodată

SINTEZĂ | Azil pentru soldații ruși care vor dezerta, creșteri de prețuri în Rusia lovită de sancțiuni și planurile NATO pentru Ucraina. Războiul în presa străină

SINTEZĂ | Azil pentru soldații ruși care vor dezerta, creșteri de prețuri în Rusia lovită de sancțiuni și planurile NATO pentru Ucraina. Războiul în presa străină

SINTEZĂ | Efectele războiului din Ucraina asupra vieții sociale, politice și economice sau cum evenimentele din ultima lună au schimbat legi, prețuri și  sorți omenești

SINTEZĂ | Efectele războiului din Ucraina asupra vieții sociale, politice și economice sau cum evenimentele din ultima lună au schimbat legi, prețuri și sorți omenești

SINTEZĂ | Mai are Putin prieteni în Asia Centrală? Cum afectează războiul ruso-ucrainean relațiile cu vechii aliați și conflictele de demult

SINTEZĂ | Mai are Putin prieteni în Asia Centrală? Cum afectează războiul ruso-ucrainean relațiile cu vechii aliați și conflictele de demult

Advertoriale
Despre finanțe și investiții, pe înțelesul tinerilor, cu Lilian Guzun, CEO Iute Credit  (VIDEO)

Despre finanțe și investiții, pe înțelesul tinerilor, cu Lilian Guzun, CEO Iute Credit  (VIDEO)

Soluția de plată Garmin Pay, disponibilă pentru deținătorii cardurilor Mastercard maib

Soluția de plată Garmin Pay, disponibilă pentru deținătorii cardurilor Mastercard maib

Ai un cabinet stomatologic? Contabilul tău e la DAD Accountant

Ai un cabinet stomatologic? Contabilul tău e la DAD Accountant

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
    Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
  • DESCIFRAT: 12 ani pe calea digitalizării serviciilor publice sau cât de utilizate sunt tehnologiile informaționale în relația cetățean - Guvern
  • Copiii știu mai bine: De ce Moldova nu are mare? „Ne-a fost furată” sau „S-a scurs prin găurile lăsate de tancuri”
  • DESCIFRAT| Alertele cu bombă - ecuații cibernetice cu multe necunoscute sau slăbiciunea sistemului? (VIDEO)
  • Hike cu mine! Unde? La Seliște, să vezi un fag de 300 de ani și să afli cum un slovac a venit în Moldova și s-a apucat să ne dezvolte turismul (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Consecințele ploii: Copaci doborâți la pământ, mașini strivite, subsoluri pline cu apă și transport public blocat (FOTO/VIDEO)
  • 2
    Caz tragic în capitală. Un bărbat a murit, după ce a călcat într-o băltoacă în care erau căzute două fire electrice
  • 3
    Plouă cu găleata în Chișinău: Străzile capitalei s-au transformat în adevărate râuri (VIDEO)
  • 4
    Ultima oră! România a donat R. Moldova peste un milion de pastile de iodură de potasiu. Cum vor fi distribuite
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.