SINTEZĂ | Vot decisiv care schimbă politica externă a Germaniei, reacția UE la sistarea livrărilor de gaze către două țări comunitare și ce scrie presa internațională despre “momentul periculos” prin care trece Republica Moldova

SINTEZĂ |  Vot decisiv care schimbă politica externă a Germaniei, reacția UE la sistarea livrărilor de gaze către două țări comunitare și ce scrie presa internațională despre “momentul periculos” prin care trece Republica Moldova

O nouă direcție în politica externă a Germaniei cu privire la susținerea Ucrainei, nemulțumirea Federației Ruse în acest sens și prețul pe care-l plătesc statele UE pentru sancțiunile impuse Rusiei au reprezentat teme de discuție în presa internațională.  Din sinteza presei realizată de partenerii AGORA de la Fundația Noroc Olanda mai aflați și cum s-a relatat în mass-media de peste hotare despre reorientarea poziției Bulgariei, schimbarea opiniei politice din Japonia cu privire la proliferarea nucleară, despre atacurile rusești asupra Kievului care au fost concepute pentru a „umili ONU”, dar și “momentul periculos” prin care trece Republica Moldova.

Votul decisiv din Bundestag și din ce cauză Cancelarul Germaniei este acuzat de “ezitare, tergiversare și timiditate” 

Redacția germană Zeit informează că Bundestag-ul a votat livrarea de armament greu către Ucraina, aprobând cu o majoritate impresionantă moțiunea CDU/CSU. Moțiunea a fost aprobată prin vot nominal și votată de 586 de deputați, 100 de deputați au votat împotrivă, iar 7 s-au abținut. Aceștia au cerut ca „livrarea de echipamente necesare Ucrainei să continue și, dacă este posibil, să fie accelerată, iar livrarea să fie extinsă pentru a include arme grele și sisteme complexe”. Totuși, aflăm de la publicația Tagesschau că Olaf Scholz, Cancelarul Gemaniei, nu a fost prezent la ședință, acesta aflându-se într-o vizită de lucru în Tokyo, Japonia. Liderul partidului CDU, Friedrich Merz, l-a criticat dur pe Scholz, acuzându-l de “ezitare, tergiversare și timiditate” cu referință la faptul că acesta a evitat orice oportunitate de a discuta despre livrările de arme în Ucraina pe parcursul întregii săptămâni. Liderul grupului Verzilor, Britta Haßelmann, a declarat, la începutul dezbaterii, că Ucraina are un „drept nerestricționat la autoapărare”, chiar dacă Germania nu dorește să devină parte la război. Potrivit acesteia, Ucraina trebuie să fie sprijinită și cu livrări de arme pentru a nu fi predată agresorului Rusia.

Drept răspuns - amenințări din partea Rusiei

Livrarea de armament din Occident către Ucraina nu este întâmpinată pozitiv de Rusia, după cum declară agenția de presă AlJazeera, fiind interpretată drept o amenințare la adresa securității europene. „Tendința de a pompa arme, inclusiv arme grele, către Ucraina și alte țări sunt acțiuni care amenință securitatea continentului și provoacă instabilitate", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, reporterilor. Declarația lui Peskov a fost oferită drept răspuns la o întrebare referitoare la remarcile făcute miercuri de Ministrul britanic de Externe Liz Truss, care a declarat că țările care se opun invaziei Rusiei trebuie să își dubleze sprijinul, inclusiv prin furnizarea de arme grele, tancuri și avioane către Kiev. Kievul a primit sprijin militar în valoare de miliarde de dolari din partea aliaților săi occidentali, eforturile fiind conduse de Statele Unite și de alianța militară transatlantică NATO. Drept răspuns, Președintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri în fața legislatorilor din Sankt Petersburg că „dacă cineva intenționează să intervină din exterior în evenimentele în curs de desfășurare și să creeze amenințări strategice pentru Rusia care sunt inacceptabile pentru noi, ar trebui să știe că loviturile noastre de retorsiune vor fi fulgerătoare”. Sprijinul militar a început cu prudență, prin livrarea de arme de infanterie defensive, dar de atunci s-a schimbat pentru a include artilerie grea și drone. Rusia a prezentat în mod constant SUA și NATO drept agresori și susține că a fost forțată să lanseze așa-numita sa „operațiune militară specială” în Ucraina pentru a-și proteja propria securitate.

Armele nucleare, ca element de „descurajare împotriva amenințărilor străine”

Din ziarul german Welt aflăm despre schimbarea opiniei publice și politice cu privire la reînarmare și proliferarea nucleară în Japonia. Fiind singura țară din istorie care a fost atacată cu arme nucleare (de către Statele Unite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial), Japonia postbelică a fost o națiune pacifistă. Deși câteva zeci de mii de trupe americane sunt staționate pe teritoriul japonez, desfășurarea armelor nucleare de către aliați pe pământul japonez a rămas până acum un subiect tabu. La scurt timp după începerea războiului din Ucraina, președintele în exercițiu, Shinzo Abe, a readus pe agenda publică dezbaterea privind necesitatea armelor nucleare ca element de descurajare împotriva amenințărilor străine. Când cancelarul german Olaf Scholz a vizitat Japonia săptămâna trecută, subiectul descurajării nucleare a fost, de asemenea, un punct de discuție. Deși Germania a căutat să aprofundeze relațiile cu China în ultimii ani, a ajuns să vadă această țară ca pe o amenințare tot mai mare și acum încearcă să-și reînnoiască relațiile cu Japonia. Într-o conferință de presă comună, premierul japonez Fumio Kishida a subliniat respingerea celor două țări față de invazia Ucrainei de către Rusia și a avertizat cu privire la posibile încercări și în Asia de a muta granițele teritoriale cu forța, a relatat agenția de presă Reuters. De asemenea, atât Scholz, cât și Kishida și-au subliniat eforturile de a reduce dependența țărilor lor de importurile rusești de energie.

Ce și cum vede lucrurile presa guvernamentală din Federația Rusă

În presa rusă, situația geopolitică și comportamentul statelor care susțin Ucraina se explică dintr-o altă perspectivă. Potrivit informațiilor Serviciului de Informații Externe al Rusiei, “Washingtonul și Varșovia lucrează la planuri pentru a stabili un control militar și politic strâns al Poloniei asupra „posesiunilor sale istorice” din Ucraina”. Astfel de declarații a emis purtătorul de cuvânt al Serviciului de Informații Externe, Serghei Narîșkin citat de agenția de presă rusească TASS. Potrivit acestuia, prima etapă a "reunificării" ar trebui să fie introducerea de trupe poloneze în vestul Ucrainei sub pretextul "protecției împotriva agresiunii rusești". TASS explică că modalitățile pentru viitoarea misiune sunt în curs de discuție cu administrația Biden și că motivul presupus ar fi o încercare de a repeta "înțelegerea" istorică pentru Polonia de după Primul Război Mondial, când Occidentul colectiv a recunoscut dreptul Varșoviei de a ocupa mai întâi o parte din Ucraina pentru a-și proteja populația de "amenințarea bolșevică", iar apoi de a încorpora aceste teritorii în statul polonez. Evenimentele care au urmat au fost o ilustrare clară a ordinii coloniale și a polonizării forțate ca principale metode de construire a unei "Mari Polonii", a conchis Ministerul de Externe.

Presa de oroziție, despre războiul de propagandă al guvernului rus

Portalul de știri Meduza, care reprezintă media de opoziție rusă din Rusia relatează despre dezvoltarea războiului de propagandă al guvernului rus. După izbucnirea războiului din Ucraina, conducerea editurii educaționale „Prosveshchenie” a ordonat angajaților lor să minimizeze referirile la Ucraina și Kiev în manualele școlare rusești. Ordinul a fost dat în prima zi a războiului – 24 februarie – și se bazează pe „curățarea” care se făcuse deja treptat din 2014. După noul ordin, redactorii au fost nevoiți să „șteargă aproximativ 15 la sută din texte” . Potrivit unuia dintre editori, se creează impresia că prin aceasta s-ar dori omiterea Ucrainei ca țară, de parcă aceasta pur și simplu nu există. Acest lucru ar însemna că o persoană crește fără nicio cunoștință despre Ucraina, ceea ce facilitează ca noua generație să creadă mult mai ușor ceea ce se spune la televizor. Un alt angajat explică că ar putea vorbi despre Ucraina doar într-un anumit context - modul în care Rusia „a salvat Kievul”. În plus, rapoartele precizează că editorii primesc adesea paragrafe gata făcute de către șefii lor, pe care trebuie doar să le corecteze înainte de publicare.

Două țări europene, deja fără gaz rusesc 

Între timp, presa europeană raportează despre consecințele aduse de sancțiunile impuse Rusiei de către Uniunea Europeană. Rusia sistează exporturile de gaze către Polonia și Bulgaria din cauza refuzului acestor țări de a plăti livrările în ruble, transmite agenția BBC. Gazprom a declarat că serviciile nu vor fi restabilite până când plățile nu vor fi efectuate în moneda rusă. Această decizie vine după ce președintele rus Vladimir Putin a ordonat țărilor "neprietenoase" să plătească pentru gaz în ruble, decizie luată după ce sancțiunile au afectat rubla rusească. Polonia a confirmat că livrările au fost oprite, dar Bulgaria a declarat că încă nu este clar dacă livrările au fost oprite. Directorul executiv al operatorului bulgar al rețelei de gaze Bulgartransgaz a declarat că livrările către Bulgaria continuă în prezent. Potrivit BBC, Bulgaria transportă, de asemenea, gaze rusești printr-o extensie a gazoductului Turk Stream către Serbia vecină și, de acolo, către Ungaria. Ungaria și Austria au declarat, de asemenea, că aprovizionarea cu gaze era normală. Premierul Republicii Cehe, Petr Fiala, a declarat că țara sa nu a primit semnale sau informații cu privire la vreo întrerupere a livrărilor de gaze, dar că trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu. Drept urmare, principala alianță guvernamentală din Bulgaria a răspuns la întreruperea gazului rusesc prin renunțarea la ezitarea care a împiedicat acest stat de la Marea Neagră să furnizeze ajutor militar Ucrainei, relatează Radio Europa Liberă. Premierul bulgar Kiril Petkov a plecat la Kiev declarând că ar fi "inuman să rămânem neimplicați" în timp ce se desfășoară invazia Rusiei. Acordarea unui astfel de ajutor ar alinia Sofia mai strâns cu majoritatea aliaților săi din NATO - cu excepția Ungariei. Dar va adânci, de asemenea, o ruptură privind Ucraina și Rusia cu președintele bulgar Rumen Radev, un general în retragere și comandant al forțelor aeriene, care a sugerat că înarmarea uneia dintre părți nu face decât să prelungească luptele.

Agenția Deutche Welle a relatat reacția Uniunii Europene cu privire la anunțul Gazprom că va opri livrările de gaz către Polonia și Bulgaria. Acesta a fost condamnat ferm de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Anunțul făcut de Gazprom că oprește unilateral livrarea de gaz către clienții din Europa este încă o încercare a Rusiei de a folosi gazul ca instrument de șantaj”, a spus ea într-un comunicat publicat pe Twitter. Potrivit Von der Leyen această mișcare a Rusiei a arătat cât de nesigură este această țară ca furnizor de gaze și a subliniat, totuși, că UE a fost pregătită pentru acțiunea Moscovei și a lucrat la asigurarea aprovizionării alternative. Dar agenția de presă Reuters anunță că în Europa se luptă totuși pentru claritate cu privire la schema Rusiei de achitare în ruble pentru gaz. Comisia Europeană a avertizat cumpărătorii de gaz rusesc că ar putea încălca sancțiunile dacă convertesc plățile pentru gaz în ruble. Potrivit Reuters, la briefingul de ieri, un înalt oficial al UE a spus că, dacă cumpărătorii din UE declară că plățile lor pentru gaz sunt finalizate odată ce plata a fost efectuată în euro și înainte ca aceasta să fie convertită în ruble, sancțiunile ar fi fost respectate. Dificultatea pentru cumpărătorii europeni este că decretul Rusiei cere cumpărătorilor să deschidă și un cont de ruble la Gazprombank în care plățile lor în euro sau dolari să fie depuse după conversia în moneda rusă. Polonia și Bulgaria au declarat că îndrumările Comisiei sunt confuze, de asemenea, Danemarca, Finlanda, Grecia, Slovacia și Spania au declarat că este nevoie de mai multă claritate. La momentul actual, Ungaria a declarat că intenționează să plătească gazul rusesc în euro prin Gazprombank, care va transforma plata în ruble pentru a îndeplini noua cerință. Grecia de asemenea a spus că intenționează să plătească Gazprom luna viitoare într-un mod care să nu încalce sancțiunile UE împotriva Rusiei.

În același timp, publicația Time raportează că Rusia bombardează Kievul în timpul unei vizite a Secretarului General ONU, Antonio Guterres. Bombardamentul a avut loc la doar o oră după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut o conferință de presă cu Secretarul General ONU, care a declarat că Ucraina a devenit „un epicentru de dureri insuportabile”. Un purtător de cuvânt a spus că Guterres și echipa sa sunt în siguranță. Politico relatează că Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, a condamnat atacurile aeriene ruse asupra Kievului în timpul vizitei secretarului general al ONU. „ (sunt) șocat și îngrozit de loviturile cu rachete rusești asupra Kievului și a altor orașe ucrainene”, a scris Borrell pe canalul său de Twitter, adăugând că Kremlinul demonstrează din nou „desconsiderare flagrantă” față de dreptul internațional, deoarece atât Guterres, cât și premierul bulgar Kiril Petkov se aflau în Ucraina la acel moment. Guterres a vizitat capitala Ucrainei la o zi după ce a făcut o călătorie la Moscova, unde s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin și cu ministrul său de externe Serghei Lavrov. Ucraina a criticat decizia sa de a călători în Rusia, menționând că vizita a fost folosită pentru propaganda Kremlinului. Paginile de Twitter ale ministerelor ruse de externe au folosit imagini cu Putin și Guterres zâmbind care își strâng mâna, declarând că „Rusia a sprijinit și va continua să sprijine principiile fondatoare” ale ONU. De asemenea, Zelenskyy a spus în discursul său din această noapte că atacurile rusești au fost concepute pentru a „umili ONU și tot ceea ce reprezintă organizația.”

„Momentul periculos” pentru Republica Moldova, văzut din exterior 

Iar conform publicației The Guardian, Republica Moldova trece printr-un “moment periculos”, în contextul escaladării tensiunilor în Transnistria. Într-un briefing cu jurnaliștii, Vicepremierul și Ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a declarat că guvernul identifică "o deteriorare periculoasă a situației" în ultimele zile, după atacurile cu grenade asupra "ministerului securității" din regiunea separatistă Transnistria. În urma atacurilor cu grenade propulsate de rachete, instituțiile Republicii Moldova au fost puse în alertă maximă, mai adaugă acesta. Temerile cresc că Moldova și Transnistria ar putea fi atrase în conflictul din Ucraina, regiunea fiind controlată de separatiștii pro-ruși din 1992. Moldova a primit asigurări publice și private din partea Moscovei "că Rusia continuă să recunoască integritatea teritorială a Moldovei", a declarat Popescu. În același timp, purtătoarea de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a afirmat joi că recentele incidente din Transnistria reprezintă o încercare de a o atrage în conflictul din Ucraina. Autoritățile transnistrene au acuzat Ucraina pentru aceste atacuri, în timp ce Kievul a arătat cu degetul spre Rusia, spunând că Moscova încearcă să destabilizeze regiunea. 

Acest material este realizat de Fundația Noroc Olanda.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
SINTEZĂ | Persona non-grata în loc de sancțiuni, ce crede lumea din Mexic sau Siria despre războiul ucrainean și cum apare R. Moldova în presa internațională

SINTEZĂ | Persona non-grata în loc de sancțiuni, ce crede lumea din Mexic sau Siria despre războiul ucrainean și cum apare R. Moldova în presa internațională

SINTEZĂ | Rusia expulzează diplomați, în timp ce țările europene calculează riscurile unui eventual embargo asupra petrolului rusesc

SINTEZĂ | Rusia expulzează diplomați, în timp ce țările europene calculează riscurile unui eventual embargo asupra petrolului rusesc

SINTEZĂ | Închiderea porturilor ucrainești ar putea provoca foamete, Rusia ar urma să recurgă la rublă digitală, iar Macron e chemat la Kiev

SINTEZĂ | Închiderea porturilor ucrainești ar putea provoca foamete, Rusia ar urma să recurgă la rublă digitală, iar Macron e chemat la Kiev

SINTEZĂ | Despre propaganda chineză, noile amenințări ale Kremlinului și îngrijorarea Japoniei cu privire la lansările de rachetă ale Rusiei

SINTEZĂ | Despre propaganda chineză, noile amenințări ale Kremlinului și îngrijorarea Japoniei cu privire la lansările de rachetă ale Rusiei

SINTEZĂ | Papa Francisc îndeamnă la armistițiu de Paști, UE trimite bani și arme, iar criminalii de război ar putea să nu fie investigați vreodată

SINTEZĂ | Papa Francisc îndeamnă la armistițiu de Paști, UE trimite bani și arme, iar criminalii de război ar putea să nu fie investigați vreodată

SINTEZĂ | Azil pentru soldații ruși care vor dezerta, creșteri de prețuri în Rusia lovită de sancțiuni și planurile NATO pentru Ucraina. Războiul în presa străină

SINTEZĂ | Azil pentru soldații ruși care vor dezerta, creșteri de prețuri în Rusia lovită de sancțiuni și planurile NATO pentru Ucraina. Războiul în presa străină

Advertoriale
Igiena în școli: Produse recomandate pentru igienizarea instituțiilor de învățământ

Igiena în școli: Produse recomandate pentru igienizarea instituțiilor de învățământ

Te muți la casă nouă și plătești până la 45% din suma apartamentului după darea în exploatare (VIDEO)

Te muți la casă nouă și plătești până la 45% din suma apartamentului după darea în exploatare (VIDEO)

#CuPoftăDeDigitalizare. Serviciul E-PIN, preferat de peste 90 la sută dintre clienții Victoriabank

#CuPoftăDeDigitalizare. Serviciul E-PIN, preferat de peste 90 la sută dintre clienții Victoriabank

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
    Copiii știu mai bine: „Sport pentru a fi subțirei” și „sâmburi de harbuz”. Remedii pentru o viață fără covid
  • DESCIFRAT: 12 ani pe calea digitalizării serviciilor publice sau cât de utilizate sunt tehnologiile informaționale în relația cetățean - Guvern
  • Copiii știu mai bine: De ce Moldova nu are mare? „Ne-a fost furată” sau „S-a scurs prin găurile lăsate de tancuri”
  • DESCIFRAT| Alertele cu bombă - ecuații cibernetice cu multe necunoscute sau slăbiciunea sistemului? (VIDEO)
  • Hike cu mine! Unde? La Seliște, să vezi un fag de 300 de ani și să afli cum un slovac a venit în Moldova și s-a apucat să ne dezvolte turismul (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Jurnalista de la Rossia 24, care a realizat un interviu cu Igor Dodon, nu a solicitat acreditare pentru activitate pe teritoriul R. Moldova. Reacția SIS
  • 2
    Urmărirea penală în dosarul „Energocom” - finalizată. Dodon, învinuit că a depășit atribuțiile de serviciu în interesul unor persoane din anturajul lui Plahotniuc
  • 3
    Ultima oră! România a donat R. Moldova peste un milion de pastile de iodură de potasiu. Cum vor fi distribuite
  • 4
    Recomandările Primăriei Chișinău, în caz de un eventual pericol nuclear
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.