Drumul spre UE, pas cu pas: Cum s-a apropiat Republica Moldova de Uniunea Europeană (CRONOLOGIE)

Drumul spre UE, pas cu pas: Cum s-a apropiat Republica Moldova de Uniunea Europeană (CRONOLOGIE)

3 martie 2022 va rămâne în istoria Republicii Moldova drept ziua în care țara noastră a făcut unul dintre cei mai importanți pași pe spre integrarea europeană. Semnarea cererii de aderare la Uniunea Europeană (UE) a pus, de-a dreptul, începutul integrării europene. Asta, deși relațiile diplomatice dintre țara noastră și comunitatea europeană au început la scurt timp după declararea independenței. Începând cu acea perioadă, aproape în fiecare an, Republica Moldova făcea câte un pas spre aderarea la Uniunea Europeană. Luând în considerare perindarea puterilor, de la agrarieni și comuniști până la un partid pro-european, relațiile cu UE fie se „încălzeau” fie se „răceau”. În continuare, vedeți firul roșu din istoria Republicii Moldova, în ordine cronologică, care a adus țara noastră la ușa Uniunii Europene. 

Primii ani de după independență și „dezmorțeala” relațiilor externe

Relaţiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană au fost formal consacrate prin semnarea, la 28 noiembrie 1994, a Acordului de Parteneriat şi Cooperare (APC), care a intrat în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioadă iniţială de 10 ani. Documentul stabilea cadrul juridic al relaţiilor bilaterale între Republica Moldova şi UE în domeniul politic, comercial, economic, juridic, cultural-științific.

La 13 iunie, 1995Republica Moldova devine membră a Consiliului Europei (CE). Astfel, țara noastră a fost cel de-al 36-lea stat membru cu drepturi depline la CE.

Totodată, Republica Moldova devine prima ţară din cadrul CSI admisă în Consiliul Europei.

Evenimentul a fost foarte important deoarece a dus şi la aderarea țării la Organizaţia Internaţională a Muncii.

La 2 octombrie, același an, a fost semnat Acordul interimar privind comerţul între Republica Moldova şi Uniunea Europeană care avea să intre în vigoare la 1 mai 1996. Acest lucru a stimulat schimburile comerciale.

Încet au început și primele vizite oficiale la Chișinău, una dintre cele mai importante fiind cea a președintelui francez de atunci. Jacques Chirac a vizitat Republica Moldova în septembrie 1998. Vizita sa a avut loc la doar câteva luni după constituirea primei coaliţii democratice de guvernare – Alianţa pentru Democraţie şi Reforme.

Jacques Chirac a devenit astfel primul lider al unei mari puteri europene care a vizitat ţara noastră.

Jacques Chirac a vizitat țara noastră la invitația primarului capitalei de atunci Serafim Urechean. Tot atunci, Urechean i-a oferit oficialului francez titlul de „Cetățean de onoare al orașului Chișinău”.

Anii 2000 - spre Europa cu o guvernare comunistă? 

La începutul lui 2003, preşedintele de atunci, Vladimir Voronin, a convocat corpul diplomatic european, acreditat la Chişinău pentru a-l informa că scopul strategic al RM este integrarea în UE, iar pe 27 august, de Ziua Independenței, a rostit o alocuţiune intitulată: „Moldova nu s-a aflat niciodată atât de aproape de participarea la procesul european”.

Comisia Europeană a deschis un nou oficiu în Republica Moldova pe 6 octombrie 2005. Primul ambasador a devenit Cesare de Montis. Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova a fost instituită pentru a facilita relațiile moldo-europene. Până atunci, relațiile diplomatice ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană erau intermediate de către ambasadorii statelor membre ale UE. Comisarul European Benita Fererro Waldner și ministrul moldovean de Externe de atunci Andrei Stratan au tăiat panglica de inaugurare a noului sediu al Delegației Comisiei Europene.

În februarie 2005, Republica Moldova a semnat, la Bruxelles, Planul de Acțiuni UE-Moldova, fiind prima țară semnatară dintre statele membre ale CSI. Planul de Acţiuni stabilea obiectivele strategice de cooperare pentru o perioadă de trei ani, care ulterior a fost extinsă repetat.  

În 2006 integrare europeană rămânea doar pe hârtie, iar procesul a stagnat, inclusiv din cauza relațiilor dificile cu Moscova. Faptul că integrarea europeană nu mergea foarte bine în realitate era recunoscut inclusiv de șeful statului de atunci, Vladimir Voronin, care dădea vina pe Guvern. În același timp, presa susținea că șeful statului înțelegea prin integrare europeană schimbarea manualelor de istorie, gest criticat de societatea civilă și de profesori.

Pe planul „liberalizării” regimului de vize, Moldova avea un avantaj ce deriva din planul de acțiune încheiat cu UE în 2004. În acest sens, la 9 februarie, 2007 a fost dat startul negocierilor privind acordurile de facilitare a regimului de vize și readmisie între UE și Republica Moldova. Drept rezultat, la 25 aprilie, la Chișinău a fost inaugurat, pe lângă Ambasada Ungariei, un centru comun de eliberare a vizelor, iar la 10 octombrie au fost semnate acordurile de facilitare a regimului de vize cu UE și de readmisie.

Schimbarea puterii comuniste și luarea „vitezei” în procesului de integrare 

Pe plan extern, noua guvernare, Alianța pentru Integrarea Europeană a beneficiat de o încredere mai mare din partea instituțiilor internaționale. La 12 ianuarie 2010, au fost demarate negocierile privind Acordul de Asociere cu UE, iar la 15 iulie - cele care priveau liberalizarea regimului de vize. 

Anul 2011 a fost și anul în care Republica Moldova a devenit mai vizibilă pe harta internațională a lumii, țara fiind vizitată de numeroși oficiali de rang înalt. Printre aceștia se număra și  vicepreședintele Comisiei Europene, Catherine Ashton, comisarii europeni Herman Van Rompuy și Cecilia Malmstrom.

Presa occidentală numea Republica Moldova „povestea de succes” și „noua speranță din regiune”

La începutul anului, Republica Moldova a primit planul de acțiuni pentru liberalizarea regimului de vize cu UE, ce includea o reformă a Ministerului Afacerilor Interne și a Serviciului de Grăniceri (transformat în Poliția de Frontieră). Cea mai mare problemă a fost întâmpinată în momentul în care s-a încercat adoptarea legii antidiscriminare.

Reforma a fost înfăptuită abia în 2012, atunci când Serviciul de Grăniceri s-a transformat în Poliția de Frontieră. Transformarea Serviciului de Grăniceri în Poliția de Frontieră și trecerea în subordinea Ministerului de Interne a fost un important pas înainte în cooperarea dintre UE şi Moldova în domeniul mobilităţii. Or, cel puțin asta a menționat Vlad Filat, la moment, prim-ministrul R. Moldova, în cadrul unei vizite la Bruxelles. Schimbarea venea să avanseze situația Republicii Moldova la faza a doua a dialogului privind liberalizarea regimului de vize.

Republica Moldova începea să devină din ce în ce mai observată de înalții reprezentanți ai UE. Vara lui 2012 s-a încheiat cu vizita cancelarului german Angela Merkel în R. Moldova. La 22 august, Vlad Filat și Angela Merkel s-au întâlnit la Chișinău. Presa scria că este un eveniment de-a dreptul unic, întrucât era pentru prima dată după proclamarea independenței când un oficial german de un asemenea rang a venit în Moldova.

În 2013, în cadrul summit-ului de la Vilnius, R. Moldova a parafat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

De rând cu Georgia, Moldova a fost citată în context pozitiv în discursurile tuturor oficialilor europeni. Şi, mai ales, în contrast cu liderii ucraineni, care au venit la Vilnius pentru a pune noi condiţii, inclusiv financiare. Pentru semnarea Acordului de Asociere cu UE, Republica Moldova a fost percepută clar drept o speranţă a Parteneriatului Estic, scria presa atunci.

Anul 2014 începe cu o veste bună pentru cetățenii R. Moldova. La 12 februarie, Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne a Parlamentului European a votat raportul privind anularea vizelor pentru cetățenii R. Moldova, ceea ce înseamna că vizele pentru călătoriile de scurtă durată (pentru o perioadă de şedere până la 90 de zile pe parcursul a șase luni) în spaţiul Schengen pentru cetăţenii R. Moldova, posesori ai paşaportului biometric au fost anulate.

Ulterior, la 28 aprilie, Parlamentul European a votat liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii moldoveni. Ziua de 27 iunie 2014 va rămâne pentru totdeauna în istoria Republicii Moldova. Prim-ministrul Iurie Leancă a semnat la Bruxelles Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

„Republica Moldova a făcut alegerea. Această alegere este definitivă. Este cea de integrare europeană”, a menționat în discursul său, prim-ministrul Iurie Leancă, scria presa. 

„UE s-a angajat să ajute țările din Parteneriatul Estic să implementeze reformele necesare pentru a se apropia de un nou nivel de viață.(...) Semnarea Acordului de Asociere nu trebuie văzut ca un sfârșit de cale, dimpotrivă ca un nou început în calea europeană” a spus atunci Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. 

Câteva zile mai târziu, la 2 iulie, Parlamentul R. Moldova a ratificat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Documentul a fost dezbătut mai bine de două ore în Parlament. În cadrul procedurii de vot, s-au pronunțat pentru ratificare 59 de deputați. Din rândul comuniștilor a fost prezent doar Grigore Petrenco, care s-a pronunțat împotriva Acordului. De asemenea, deputații socialiști au votat împotriva acestui document. În prima lectură, Acordul a fost votat deschis, iar în cea de-a doua lectură - prin vot nominal.

Acordul de Asociere UE-Republica Moldova cuprinde un număr total de 1.300 de pagini și șapte titluri: Principii generale; Cooperarea politică și Politică externă și de securitate; Justiție, Libertate și Securitate; Cooperare Sectorială și Economică; Comerț și aspecte ce țin de Comerț (DCFTA); Cooperare Financiară inclusiv clauze Anti-Fraudă, precum și Prevederi Instituționale; Generale și Finale.

Un an mai târziu, în 2015, din cauza disensiunilor politice, dar și din cauza furtului a un miliard de dolari din sistemul bancar al R. Moldova, reprezentanţii Băncii Mondiale şi ai Uniunii Europene  au afirmat că vor relua finanțarea atunci când va exista un guvern stabil, capabil să semneze un program cu Fondul Monetar Internațional, dar şi să soluţioneze criza economică.

De menționat este faptul că, în 2015, Executivul a suspendat orice investiție, plătind doar salariile și pensiile. 

În 2016, Con­si­liul Uniu­nii Euro­pene, într-o rezo­lu­ţie în pri­vinţa Republicii Mol­dova, reco­manda la 15 februarie auto­ri­tă­ţi­lor să inves­ti­gheze imparţial fur­tul din sis­te­mul ban­car şi să-i aducă în faţa jus­ti­ţiei pe cei vino­vaţi.

De asemenea, documentul statua că se impune un audit, în coo­pe­rare cu FMI, la cele trei bănci aflate sub supraveghere specială, „pen­tru a evita repe­ta­rea unor cazuri de spă­lare a bani­lor”.

Și Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC sau DCFTA) a avut un cuvânt în contextul comerțului extern al țării. astfel, în 2017, exporturile și importurile încet, dar sigur au început să fie orientate mai mult spre UE și mai puțin spre alți parteneri comerciali, cum ar fi Federația Rusă. În anul 2017, peste jumătate din exporturile și importurile țării au fost efectuate din și spre UE, aceasta fiind principalul partener comercial al Republicii Moldova.

Anul 2019 a fost întâi de toate an electoral. Pentru 24 februarie au fost stabilite alegeri parlamentare ordinare. Pe lângă aceasta, se crease relații antagoniste dintre putere și o parte a opoziției politice, o încredere scăzută a cetățenilor în instituțiile statului, o continuă degradare a standardelor democratice și, ca urmare, o răcire a relațiilor cu partenerii de dezvoltare, în special cu Uniunea Europeană.

O președintă și o guvernare pro-europeană, aprobate de Bruxelles

În 2020, cetățenii și-au ales președintele. Candidata pro-europeană Maia Sandu a câștigat cu un scor categoric scrutinul prezidențial din Republica Moldova, devenind prima femeie președinte din istoria țării. În diaspora, candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a luat peste 92 la sută din sufragii, fiind votată de un număr record de alegători. Astfel, încet atenția europeană a fost orientată și mai mult spre țara noastră. 

Probabil, evenimentele din 27 august 2021 nu ar fi fost pe deplin posibile dacă, pentru prima dată în istoria țării, un partid de centru-dreapta nu ar fi obținut majoritatea în Parlament. PAS ocupă 63 de fotolii în noul Legislativ după alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, declanșate de președinta Maia Sandu, care a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului. 

3 martie 2022 - Republica Moldova a semnat cererea de aderare UE 

La o săptămâna după ce Federația Rusă a invadat Ucraina, Republica Moldova a depus cerere de aderare la Uniunea Europeană. Președinta Maia Sandu a semnat documentul. Cererea a fost adresată lui Emmanuel Macron, președintele Franței, țara care  deține Președinția Consiliului Uniunii Europene.

 „Astăzi semnăm cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. (...) Republica Moldova trebuie să aibă un parcurs european clar. Suntem pregătiți să facem totul pentru realizarea acestui obiectiv național fundamental. Cetățenii au ales această opțiune. Ei văd viitorul țării noastre în Uniunea Europeană. (...) Unele decizii au nevoie de timp, maturizarea ne-a luat 30 de ani. Multe eșecuri și pași înapoi. Alte decizii trebuie luate prompt, trebuie să acționăm imediat când ne-o cer circumstanțele. Astăzi semnăm cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, a declarat  atunci președinta Maia Sandu.La 11 aprilie curent, reprezentanții R. Moldova au primit , la Luxemburg, chestionarul Comisiei Europene cu privire la cererea de aderare la UE a țării noastre. 

11 zile mai târziu, a fost finalizat procesul de completare a primei părți a chestionarului de aderarea la Uniunea Europeană. Documentul cu răspunsurile oferite a fost transmis ambasadorului UE la Chișinău, Janis Mazeiks, de către prim-ministra Natalia Gavrilița, în cadrul unei ceremonii.

Parlamentul European a votat, la data de 5 mai, rezoluția privind acordarea statutului de țară candidat la UE pentru R. Moldova. Expertul IPRE spune că acesta a fost un vot pur politic care nu are efecte juridice. Astfel, Comisiei Europene și Consiliului UE li s-a cerut să acționeze în această direcție, însă fără a exista vreo obligație. 

Deocamdată, nu este cert că țara noastră va obține la summit-ul Consiliului UE din luna iunie statutul respectiv. La data de 4 mai, aflat în vizită la Chișinău, președintele Consiliului European, Charles Michel, a fost întrebat dacă R. Moldova poate miza pe obținerea statului de candidat. 

Drept răspuns, oficialul european a spus că: „Este un proces complex. Noi vrem să susținem eforturile R. Moldova pentru a realiza condițiile necesare de participare în acest proiect politic. Este foarte clar că noi intenționăm să acționăm imediat pentru a consolida legăturile”.

În prezent, cinci țări dețin statutul de candidat pentru aderarea la UE. Este vorba despre Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia și Turcia. 

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
Ce presupune acordarea statutului de candidat pentru aderarea la UE și care ar fi beneficiile pentru R. Moldova

Ce presupune acordarea statutului de candidat pentru aderarea la UE și care ar fi beneficiile pentru R. Moldova

Mai bine de 20 de ani, moldovenii sunt întrebați dacă vor în UE. Cum s-a schimbat opinia publică în această perioadă (GRAFIC)

Mai bine de 20 de ani, moldovenii sunt întrebați dacă vor în UE. Cum s-a schimbat opinia publică în această perioadă (GRAFIC)

ANALIZĂ | Integrarea Ucrainei, Georgiei și a Republicii Moldova în UE în timp de război: quo vadis?

ANALIZĂ | Integrarea Ucrainei, Georgiei și a Republicii Moldova în UE în timp de război: quo vadis?

Advertoriale
La Chișinău a fost deschis primul centru auto GEELY

La Chișinău a fost deschis primul centru auto GEELY

Ești pasionat de IT și vrei să crești în acest domeniu? Înscrie-te la Academia IT de la maib (VIDEO)

Ești pasionat de IT și vrei să crești în acest domeniu? Înscrie-te la Academia IT de la maib (VIDEO)

Toate inovațiile gândite în favoarea clientului la sucursala maib din inima Chișinăului

Toate inovațiile gândite în favoarea clientului la sucursala maib din inima Chișinăului

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.