Cele mai noi sancțiuni pe care le pregătește UE

Una dintre cele mai drastice măsuri pe care planifică să le adopte UE, în cadrul celui de-al șaselea pachet de sancțiuni, este refuzul de petrolul rusesc. Însă, până în prezent, statele europene nu au ajuns la un acord. Textul inițial al acestui pachet, publicat săptămâna trecută de Comisia Europeană, este revizuit deja a treia oară.

Dependentă de țițeiul oferit de Moscova, Budapesta a cerut garanții pentru aprovizionarea sa de la partenerii săi din UE. În acest context, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a deplasat luni în Ungaria pentru a discuta cu premierul Viktor Orban despre „securitatea de aprovizionare energetică a Europei”.

De partea cealaltă, România a militat pentru renunțarea la importul de petrol din Rusia. Ministrul de Externe de la București, Bogdan Aurescu, a anunțat la 9 mai că „noi susținem această măsură, care presupune și o perioadă de tranziție – sau de grație – în acest proces”.

În încercarea de a le convinge să fie de acord cu un embargo asupra țițeiului rusesc, Comisia Europeană analizează posibilitatea de a oferi mai mulţi bani statelor membre din Europa de Est, pentru ca acestea să îşi modernizeze infrastructura petrolieră, scrie digi24.ro.

Chiar și așa, premierul Ungariei, Victor Orban, se arată nemulțumit. El a cerut o scutire de aplicare a embargoului la petrol de cinci ani. Și vice-ministrul slovac al Economiei a solicitat o scutire, dar de trei ani.

Publicația Wall Street Journal scrie că, în cadrul celui de-al șasele pachet, UE planifică să deconecteze o serie de noi bănci de la sistemul SWIFT, o rețea care permite instituțiilor financiare la nivel mondial să expedieze și să primească informații despre transferurile de bani, într-un mod sigur.

Vedeți mai jos ce sancțiuni au fost adoptate până acum împotriva Rusiei și Republicii Belarus de către blocul comunitar. AGORA le-a grupat în cinci segmente, individuale, economico-financiare, din domeniul mass-media, de transport și energetice.

Sancțiuni individuale impuse până în prezent

Uniunea Europeană a impus sancțiuni individuale împotriva președintelui Rusiei, Vladimir Putin, și ministrului de Externe de la Moscova, Serghei Lavrov. Pe lângă înghețarea activelor celor doi, UE a impus restricții și împotriva membrilor Consiliului Național de Securitate. Printre aceștia se numără ministrul Apărării, Serghei Șoigu, directorul FSB, Aleksandr Bortnikov, vicepreședintele Consiliului, fostul prim-ministru al Rusiei, Dmitri Medvedev.

Nu a fost lăsați nepedepsiți și cei 351 de aleși ai Dumei de Stat a Rusiei, care au votat în favoarea recunoașterii zonelor necontrolate de Guvernul de la Kiev, Donețk și Lugansk. Comunitatea europeană a mai înghețat activele altor 27 de persoane, care sunt membri de Guvern și ofițeri militari de rang înalt.

La 8 aprilie, UE a impus sancțiuni fiicelor președintelui Rusiei, Vladimir Putin. În lista neagră au fost incluși și așa-numiții miniștri și membri ai „Consiliului Popular” din așa-zisele republici populare Donețk și Lugansk.

În plus, au fost sancționați principalii oligarhi, lobbyști și și propagandiști care au încurajat invazia Rusiei în Ucraina. Însă a fost vizat și Roman Abramovici, fostul patron al clubului de fotbal Chelsea, care s-a implicat în negocierile dintre Rusia și Ucraina.

O altă restricție care-i vizează pe funcționarii, oamenii de afaceri și diplomații ruși ține de capacitatea de deplasare a acestora peste hotare. Ei nu mai beneficiază de facilități la eliberarea vizelor pentru spațiul european.

Sancțiunile individuale adoptate de UE au trecut de granița Rusiei. Întrucât Republica Belarus s-a implicat în agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei, UE a impus restricții asupra a 42 de militari de rang înalt de la Minsk. În total, 702 persoane din Belarus au fost incluse în lista neagră.

Sancțiunile economice și financiare

UE a stopat exporturile către Rusia a produselor de lux și a interzis importurile de fier, oțel, lemn, ciment, fructe de mare și băuturi alcoolice. De asemenea, a oprit furnizarea bancnotelor euro către Rusia, a interzis orice tranzacții cu Banca Centrală de la Moscova, iar pentru șapte bănci a fost limitat accesul la SWIFT. Este vorba despre Bank Otkritie, Novikombank, Promsviazbank, Rassiia Bank, Sovcombank, Vneșeconombank și VTB Bank.

A fost limitat exportul noilor tehnologii. Piața rusească va duce lipsă de semiconductori avansați echipamente electronice și produse software. Totodată, a fost restricționat exportul de produse și tehnologii necesare sectorului de apărare și securitate a Kremlinului.

Printre sancțiunile economice impuse de către blocul comunitar se numără și restricționarea relațiilor economice cu zonele necontrolate Donețk și Lugansk și restricționarea accesului Rusiei la piețele și serviciile financiare ale UE.

UE a interzis exportul către Belarus a bunurilor care sunt utilizate la fabricarea țigaretelor, combustibililor minerali, materialelor bituminoase, produselor din lemn, ciment, fier, oțel, cauciuc și altele.

Sancțiunile din domeniul mass-media

UE a suspendat difuzarea pe teritoriul său a canalelor mass-media deținute de Moscova, precum Russia Today și Sputnik. A fost blocată difuzarea în limbile engleză, germană, franceză și spaniolă.

Blocul comunitar acuză Rusia că s-a angajat într-o campanie internațională de manipulare, dezinformare și de denaturare a faptelor, pentru a justifica și a sprijini agresiunea militară împotriva Ucrainei.

Sub sancțiuni a căzut și conducerea postului de televiziune Russia Today, inclusiv redactora-șefă Margarita Simonian. Una dintre ultimele declarații scandaloase făcute de către aceasta a fost următoarea: „În cazul în care Moscova va fi presată să aplice bomba atomică, rușii vor ajunge în rai, iar restul lumii în iad”.

Printre persoanele incluse în lista neagră se regăsește și Konstantin Ernst, directorul general al unuia dintre cele mai influente posturi de televiziune propagandistice din Rusia, „Channel One Russia” sau „Первый Канал”.

Sancțiunile în sectorul transporturilor

Una dintre cele mai drastice măsuri care a împiedicat deplasarea cetățenilor ruși către UE a fost închiderea spațiului aerian pentru toate aeronavele. Mai mult, a fost interzisă vânzarea de aeronave, piese de schimb și echipamente către companiile aeriene ruse. Menționăm că trei pătrimi din flota aeriană comercială a Rusiei a fost construită în UE, SUA și Canada.

UE a închis toate porturile pentru navele ruse, excepție fac cele care transportă produse agricole și alimentare, ajutor umanitar și produse energetice. Mai mult, a fost limitat exportul tehnologiilor necesare pentru sectorul maritim și cel spațial.

Statele europene au interzis accesul pe teritoriului său a operatorilor de transport rutier ruși și belaruși. Excepție s-a făcut în cazul produselor farmaceutice, medicinale și agricole.

Sancțiunile din domeniul energetic

Una dintre măsurile întreprinse de UE care a lovit în sectorul energetic al Rusiei se numără interzicerea vânzării tehnologiilor necesare pentru rafinarea petrolului, astfel încât să fie imposibilă modernizarea acestui sector. În 2019, Moscova a câștigat 24 de miliarde de dolari din vânzarea petrolului.

Începând cu august 2022, va fi stopat importul de cărbune, care în prezent se ridică la opt miliarde de euro anual. De asemenea, blocul comunitar a interzis orice investiții în sectorul energetic al Rusiei.

Poziția UE față de invadarea Ucrainei de către Rusia

UE condamnă cu fermitate atât decizia lui Vladimir Putin de a recunoaște zonele necontrolate de Guvernul de la Kiev Donețk și Luhansk, cât și agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei, se arată într-un comunicat al Consiliului Europei. Comunitatea statelor europene condamnă, de asemenea, implicarea Belarusului în agresiunea militară a Rusiei.

Liderii UE au cerut în repetate rânduri Rusiei să înceteze imediat acțiunile militare, să retragă necondiționat toate forțele și echipamentele militare din Ucraina și să respecte pe deplin integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

Aceștia au evidențiat faptul că Ucraina are dreptul de a-și alege propriul destin și au felicitat poporul ucrainean pentru curajul de care dă dovadă apărându-și țara.