Ceasul, soldatul și drapelul: Povestea din spatele fotografiei ce simbolizează victoria Armatei Roșii asupra Germaniei Naziste (FOTO)

„Ridicarea drapelului deasupra Reichstagului” este probabil cea mai cunoscută fotografie postbelică care a devenit, la scurt timp după cucerirea Berlinului, un simbol al victoriei Armatei Roșii asupra Germaniei Naziste. Realizată la 2 mai 1945, când luptele încă se mai duceau pe străzile Berlinului iar armata germană se afla la un pas de capitulare, fotografia realizată de Evghenii Khaldei a devenit una emblematică pentru propaganda rusă, fiind prezentă inclusiv la aniversarea a 77 de ani ai victoriei rușilor, în Moscova anului 2022.

Luna mai a anului 1945 părea să aducă Europa mai aproape de pace după ce Germania Nazistă era înfrântă pe toate fronturile iar trupele aliaților înaintau deja spre Berlin. Începând cu ziua de 16 aprilie 1945, Stalin a ordonat Armatei Roșii să lanseze ofensiva Vistula-Oder prin care a dorit să cucerească Berlinul înaintea aliaților occidentali, deși înțelegerea anterioară dintre aceștia prevedea o divizare a capitalei Germaniei Naziste.

În rezultat, armata sovietică a reușit să ajungă la un avans de 30 – 40 de kilometri pe zi, totul culminând cu bătălia pentru Berlin, începută la 20 aprilie 1945 și încheiată la 2 mai. De altfel, lupta a ajuns să fie cunoscută ca una dintre cele mai sângeroase din istorie fiind înregistrate circa jumătate de milion de victime ambele părți.

Arborarea drapelului

În Berlinul ocupat de trupele sovietice, Reichstagul a devenit rapid simbolul care semnifica inima Germaniei Naziste, devenind în acest fel o țintă sigură pentru armata lui Stalin. În aceste condiții, încă la 30 aprilie 1945, după sinuciderea lui Hitler, Stalin făcea presiuni enorme asupra generalilor săi, fixând drept obiectiv principal cucerirea sediului Parlamentului german la 1 mai, de Ziua Internațională a Muncii. Mai mult, acesta dorea și o imagine emblematică a victoriei, pentru a fi utilizată de mașinăria sovietică de propagandă.

O primă arborare a drapelului a fost realizată la ora 22:40 pe 30 aprilie 1945, când tânărul soldat în vârstă de 23 de ani, Rahimjan Koșkarbaev (n.r. - orig. Рахимжан Кошкарбаев), care a arborat prima dată drapelul URSS. Cum însă era noapte, nu a fost făcută nici o fotografie din cauza întunericului, iar în dimineața zilei de 1 mai, apărătorii germani deja reușiseră să avanseze înapoi pe acoperiș și să dea jos drapelul sovieticilor.

Totuși, la 2 mai, trupele sovietice au recucerit Reichstagul. La scurt timp, fotograful Khaldei s-a urcat pe acoperișul Reichstagului și a imortalizat momentul unei noi arborări. Potrivit diferitor surse, cei doi soldați care apar în fotografie ar fi Meliton Kantaria (georgian) și Mihail Egorov (rus), în timp ce altele afirmă că cel care a arborat drapelul a fost Alexei Kovalev. Alte surse îi menționează pe Abdulakhim Ismailov și Alexei Goreacev.

Câțiva ani mai târziu, Khaldei a recunoscut indirect că poza a fost înscenată, nefiind vorba de o imortalizare a unui moment spontan. Deși în acea zi au fost realizate mai multe poze, fotografia lui Khaldei a fost aleasă spre a fi publicată în numărul din 13 mai 1945 în revista Ogoniok.

„Photoshop-ul” din spatele poveștii

După realizarea fotografiei Khaldei s-a întors la Moscova unde a modificat fotografia la solicitarea redactorului-șef al revistei Ogoniok, Abdulkhakim Ismailov, care a sesizat că unul dintre militari purta două ceasuri, ceea ce ridica suspiciuni de furt sau tâlhărie, acțiuni pedepsite prin executare.

La insistențele editorului, Khaldei a eliminat ambele ceasuri, deși unele surse au afirmat ulterior că nu era vorba de un ceas ci de un compas de tip Adrianov, dar pentru a elimina orice suspiciuni, fotograful a recurs la eliminarea acestor detalii. Alte modificări ale fotografiei țin de adăugarea efectului de fum pe fundalul pozei, făcând poza mai dramatică, mărind contrastul și estomparea.

De altfel, retușarea sau editarea în acest fel a pozelor nu a fost o practică nouă pentru acele vremuri, ci una destul de obișnuită, fiind utilizată în special pe scară largă în timpul epurărilor, când cei căzuți în dizgrație dispăreau de pe fotografiile oficiale. În linii mari erau păstrate negativele alb-negru ale fotografiilor, acestea fiind prelucrate de obicei cu ajutorul acidului clorhidric și a altor substanțe pentru a permite o estompare a contururilor. În cazul în care se dorea întunecarea imaginii sau aplicarea unei senzații de fum ca urmare a unor incendii sau bombardamente, cum este și în cazul de față, se foloseau creioane sau vopsele speciale.

Cu toate acestea, poza a devenit foarte populară și răspândită, fiind utilizată până în prezent, cea mai recentă apariție a acesteia fiind chiar la parada de 9 mai din 2022.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim