Tripla semnificație a zilei 10 mai 1877 sau data la care România a atins majoratul (CARDURI)

Tripla semnificație a zilei 10 mai 1877 sau data la care România a atins majoratul (CARDURI)

Obținerea independenței este un eveniment plin de încărcătură simbolică și politică în viața fiecărui stat și societăți, întrucât obțin puterea de a-și decide singuri prezentul și viitorul. Pentru România, ziua în care și-a obținut „majoratul” este și ziua în care Carol I a devenit pe rând domnitor (1866) și rege al României (1881).

10 mai 1866: Carol I ajunge domn

După ce în noaptea de 10/22 spre 11/23 februarie 1866, o lovitură de palat l-a alungat pe Alexandru Ioan Cuza de pe tronul României, elita politică de la București s-a pomenit într-o situație periculoasă din moment ce Principatele Unite puteau fi dizolvate de Marile Puteri în lipsa unui principe, țara fiind condusă de o „locotenență domnească” adică de un guvern interimar. 

Mai mult, lipsa unui domn putea avea consecințe grave, precum o răscoală a țăranilor, de teamă că reforma agrară nu ar mai avea loc, o separare a Moldovei (o tentativă orchestrată de Rusia a avut loc la 3 aprilie la Iași) și un pericol de intervenție militară străină, în condițiile în care Imperiul Otoman a mobilizat armata la Dunăre, motivând că Unirea de la 1859 putea fi valabilă doar pe durata domniei lui Cuza.

În aceste condiții, politicienii români au încercat să aleagă un nou principe, misiunea fiind una contracronometru.

Prima variantă, cea din persoana contelui Filip de Flandra, a picat din moment ce acesta însuși a refuzat oferta românilor, de teamă să nu-l supere Napoleon al III-lea, împăratul Franței. În aceste condiții, locotenența domnească s-a orientat spre principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, care a acceptat să devină principe al României, după ce plebiscitul organizat între 14 și 20 aprilie 1866, a aprobat varianta respectivă.

Tânărul Carol a fost nevoit să călătorească incognito prin Imperiul Austriac din cauza rivalității dintre Germania lui Bismarck și imperiul Austro-Ungar. Acesta a ajuns la Drobeta-Turnu Severin la 1/12 mai 1866, în drum spre capitală fiind însoțit de premierul Ion Brătianu. La 10/22 mai 1866, Carol a intrat în București, fiind întâmpinat de o mulțime de 30.000 de persoane. În Dealul Mitropoliei, acesta a depus jurământul și din 10 mai 1866, devenind domnitor al României.

10 mai 1877: „Asta-i muzica ce-mi place!”

În ciuda limitelor impuse de statutul de autonomie și situația de suzeranitate impusă de Marile Puteri, în special Imperiul Otoman, statul român a reușit să treacă printr-un amplu proces de modernizare economică, politică și socială, ce au consolidat instituțiile sale. Cu toate acestea, sec. XIX aduce în prim-planul relațiilor internaționale din epocă așa-zisa problemă orientală, care în linii mari însemna de fapt o discuție privind modul în care urmau să fie împărțite teritoriile Imperiului Otoman, în special cele din Peninsula Balcanică, după ce acesta intrase în declin ca urmare a înfrângerilor succesive suferite pe parcursul războaielor ruso-austro-turce dar și a instabilității din partea europeană a Imperiului.

Astfel, în decursul anilor 1870, în Balcani încep o serie de tulburări, printre care cea din Bosnia și Herțegovina - 1875 și războaiele declanșate Bulgaria, Serbia și Muntenegru în anul următor. Inițial, România a mizat pe carta neutralității și a încercat să obțină recunoașterea independenței pe cale pașnică. Cum însă acest lucru nu a dat roade, politicienii români s-au văzut nevoiți să aleagă răul cel mai mic, cel de la Răsărit.

În aceste condiții la 4/16 aprilie 1877, a fost semnată Convenția de la Livadia, prin care armata rusă primea drept de trece pe teritoriul României, pentru a desfășura operațiunile militare contra Imperiului Otoman, cu condiția să respecte și să apere integritatea teritorială a României.

Reacția Constantinopolului nu a întârziat, diplomații români fiind suspendați din funcție, navele românești ce exportau cereale fiind sechestrat iar unele orașe, precum Brăila sau Reni, supuse bombardamentului de artilerie. În aceste condiții, armata a fost mobilizată, iar artileria română a răspuns cu bombardarea malului turcesc al Dunării. Se spune că la auzul începutului bombardamentelor, Carol I ar fi spus celebra frază: „Asta-i muzica ce-mi place!”.

În aceste condiții, la 9/21 mai, ministrul de externe român, Mihail Kogălniceanu, a citit în Parlamentul României, declarația de independență a țării. În perioada comunismului, anume ziua de 9 mai a fost promovată ca fiind Ziua Independenței.

Constituția de la acel moment însă prevedea că orice act intra în vigoare prin semnătura suveranului, adică a domnitorului Carol I, lucru care s-a întâmplat la 10 mai 1877, actul fiind publicat în Monitorul Oficial iar România devenind oficial independentă.

10 mai 1881: Carol devine Rege

În urma războiului ruso-turc din 1877 - 1878, România a primit dar și a pierdut. Deși și-a obținut independența, Convenția de la Livadia s-a dovedit nulă când Rusia țaristă a insistat și obținut înapoi cele trei județe ale Basarabiei (Cahul, Ismail și Bolgrad), fiind compensată în schimb cu provincia Dobrogea.

Cu toate acestea, țara devenise în mod oficial independentă, iar în acest condiții, a fost inițiat și procesul de modificare a Constituției de la 1866, care trebuia adaptată la noile realități. În aceste condiții, la 15 martie 1881, Constituția este modificată, iar noile prevederi stipulau, printre altele și faptul că șeful statului va fi numit „Rege” în loc de „Domn”, primind și titlul de  „Alteță regală”, care fusese de altfel conferit încă de la 9 septembrie 1878.

Esența noii Constituții se rezuma la principiul „regele domnește, dar nu guvernează”.

10 mai în Basarabia

„Niciodată n-am meritat mai mult săvârșirea mărețelor fapte legate de această zi de 10 Mai, decât în aceste clipe de mare solidaritate națională și de mare înălțare românească. Sosirea principelui Carol pe pământ românesc (10 mai 1866), dobândirea prin vitejești fapte de arme, a independenței (10 mai 1877), proclamarea Regatului (10 mai 1881), au fost fapte istorice, pe care-iată-prezentul arată că le-am înțeles”, se menționa în prima pagină a gazetei „Viața Basarabiei”.

Adevărate festivități erau organizate în capitala Basarabiei, în special după ce la 1938 a avut loc instaurarea regimului dictaturii regelui Carol al II-lea.

„Ca și în ceilalți ani, Chișinăul a sărbătorit ziua istoric de 10 mai, cu rugăciuni, cântări, urale și flori… Nu era nici ora 6 dimineața și tunurile au și început să bubuie pe dealurile din împrejurimi. Populația în număr șovăitor s-a înșiruit de o parte și de alta a străzii principale - Alexandru cel Bun (actualul bulevard Ștefan cel Mare și Sfânt). Asemenea și cele câteva mii de străjeri și străjere”, scria unul din reporterii publicației Viața Basarabiei în unul din numerele publicației din 11 mai 1938.

De altfel, trebuie să menționăm că în perioada interbelică, ziua de 10 mai a fost percepută ca fiind Ziua Națională, principala sărbătoare a țării, în unele cazuri fiind numită și Ziua Regalității. De altfel, ziua a fost utilizată intens și de propaganda regimului carlist.

„Unirea tuturor unirilor românești, Sărbătoarea tuturor sărbătorilor noastre naționale. Care pentru Basaraba, pentru moldovenimea dintre Prut și Nistru - lipsită cu desăvârșire timp de 106 ani de ideia națională, constituie cea mai eficace lectură patriotică pentru o cât mai bună cultivare a senzului românismului”, se arăta într-o altă publicație din epocă (n.r. - ortografia vremii a fost păstrată).

Ziua de 10 mai a rămas o sărbătoare națională a României până la 1947, când regimul comunist a interzis această sărbătoare și a încercat să o elimine cu totul din mentalul colectiv. După 1989, ziua nu a mai fost readusă la statutul de odinioară, un motiv fiind și teama noii clase politice de la București față de o eventuală restaurare a monarhiei în condițiile în care ideea avea sprijin popular în anii 1990.

Abia în 14 mai 2015, Parlamentul României a readus ziua de 10 mai la statutul de Zi Națională, fiind denumită și „Ziua Regalității”, iar din 2021 devine oficial Ziua Independenței Naționale a României.

Vezi și aceste știri
24 ianuarie: Cum s-a făcut Mica Unire din 1859 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza

24 ianuarie: Cum s-a făcut Mica Unire din 1859 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza

Ministrul și antreprenorul care au creat Uniunea Europeană

Ministrul și antreprenorul care au creat Uniunea Europeană

Cum se anulează democrația în doi timpi și trei mișcări | Lecții din manualul lui Carol al II-lea - Lovitura de stat din 10 februarie 1938

Cum se anulează democrația în doi timpi și trei mișcări | Lecții din manualul lui Carol al II-lea - Lovitura de stat din 10 februarie 1938

Advertoriale
Maib raportează primele rezultate ale transformării băncii în Agile WoW

Maib raportează primele rezultate ale transformării băncii în Agile WoW

Victoriabank își lansează Strategia de dezvoltare pentru următorii trei ani (VIDEO)

Victoriabank își lansează Strategia de dezvoltare pentru următorii trei ani (VIDEO)

Igiena în școli: Produse recomandate pentru igienizarea instituțiilor de învățământ

Igiena în școli: Produse recomandate pentru igienizarea instituțiilor de învățământ

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
CUPRINS
  1. 10 mai 1866: Carol I ajunge domn
  2. 10 mai 1877: „Asta-i muzica ce-mi place!”
  3. 10 mai 1881: Carol devine Rege
  4. 10 mai în Basarabia
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.