Potrivit secretarului de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Vlad Cuc, nivelul nostru de cooperare cu Uniunea Europeană este în creștere. Totuși, funcționarul susține că Republica Moldova nu are suficiente capacități.

„Problema principală ar fi în capacități. De exemplu, ca să detașezi experții noștri în misiunile Uniunii Europene de gestionare a crizelor, în misiunea de instruire, este nevoie de a bugeta bani și același Minister al Alărării de exemplu detașează doi experți în misiunea din Mali. Ca să poți detașa mai mulți experți, este nevoie de bani suplimentari”, explică Vlad Cuc.

În ceea ce privește cadrul legislativ, șefa Centrului de armonizare a legislației din cadrul Cancelariei de stat, Natalia Suceveanu, susține că numărul actelor juridice europene variază de la capitol la capitol.

„Poate avem restanțe în implementarea actelor juridice europene, dar sunt foarte multe acte juridice europene. Este prima parte, deci necesită și un efort suplimentar instituțional, dar și un alt aspect – cel al complexității actelor juridice europene”, afirmă Natalia Suceveanu.

Recomandăm și: Cine sunt și ce au scris? Cunoaște-i pe cei care au completat chestionarul R. Moldova de aderare la UE (VIDEO)

Potrivit ei, prin transpunerea actului european e nevoie de creat instituții.

„Schimbarea de infrastructură sau crearea de instituții trebuie corelate cu un buget adecvat. Deci trebuie să fim siguri că există resurse financiare necesare pentru a crea aceste aceste instituții și a pune în aplicare corespunzător legislația europeană”, a punctat șefa Centrului de armonizare a legislației.

Deputatul Adrian Băluțel susține că Republica Moldova, ca acquis comunitar și similitudine pe legislație stă foarte bine

„Avem de lucrat ca să facem instituțiile statului să implementeze eficient legile să creeze un cadru normativ secundar. Hotărâri de guvern, regulamente, moduri de organizare a instituțiilor, astfel încât ele să fie mai eficiente”, a punctat deputatul.

Totodată, secretara Generală din cadrul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Lilia Dabija,  susține că din cele 33 de capitole, pentru fiecare domeniu, complexitatea de adaptare este diferită.

„În derularea acestui exercițiu convingerea ce ne-am făcut-o noi toți e că am parcurs anumiți pași pe procesul de transpunere și armonizare a legislației”, a punctat Lilia Dabija.

Ce spune societatea civilă și reprezentanții din diaspora

Directorul Executiv al Centrului Analitic Independent, Adrian Lupușor, susține că Republica Moldova are de muncit la toate capitolele, însă pe unele capitole sunt înregistrate progrese mai bune.

„Stăm foarte bine pe partea de reglementarea mediului de afaceri, legi care asigură așa numitul tratament național, aceasta egalitate de drepturi între investitorii străini și cei naționali. În general noi am transpus foarte bine legislația europeană cam pe toate dimensiunile economice și financiare”, punctează Lupușor.

Totuși, potrivit expertului, o mare problemă ține de infrastructura calității și standardele de aplicare la nivel de firmă.

 Și analistul investițional bancar stabilit la Londra, Dumitru Vicol afirmă că pe hârtie, alinierea la standardele a ceea ce ar trebuie să fie Uniunea Europeană, Republica Moldova este destul de apropiată, însă în realitate lucrurile stau altfel.

„Noi avem cadrul normativ pentru fondurile de pensii private. În realitate el nu există sau nu funcționează pentru că noi nu aveam un fond privat de pensii”, a explicat analistul.

Chestionarul pentru obținerea statului de candidat la Uniunea Europeană este o autoevaluare din partea Guvernului cu privire la situația din țară pe toate componentele ce vizează acquis comunitar (n.r.  totalitatea drepturilor și a obligațiilor comune care decurg din statutul de stat membru al Uniunii Europene), acele legi, cadru instituțional, politicile care țin de comerț, investiții, infrastructura calității.

Amintim că, Parlamentul European a votat, la data de 5 mai, rezoluția privind acordarea statutului de țară candidat la UE pentru R. Moldova. Expertul IPRE spune că acesta a fost un vot pur politic care nu are efecte juridice. Astfel, Comisiei Europene și Consiliului UE li s-a cerut să acționeze în această direcție, însă fără a exista vreo obligație. 

Deocamdată, nu este cert că țara noastră va obține la summit-ul Consiliului UE din luna iunie statutul respectiv. La data de 4 mai, aflat în vizită la Chișinău, președintele Consiliului European, Charles Michel, a fost întrebat dacă R. Moldova poate miza pe obținerea statului de candidat. 

Drept răspuns, oficialul european a spus că: „Este un proces complex. Noi vrem să susținem eforturile R. Moldova pentru a realiza condițiile necesare de participare în acest proiect politic. Este foarte clar că noi intenționăm să acționăm imediat pentru a consolida legăturile”.  

Amintim că la 3 martie, președinta Maia Sandu a semnat cererea de aderare la UE. Documentul a fost adresat lui Emmanuel Macron, președintele Franței, țara care astăzi deține Președinția Consiliului Uniunii Europene. Cererea a fost ulterior expediată la Bruxelles.

La data de 11 aprilie, Reprezentanții R. Moldova au primit, la Luxemburg, chestionarul Comisiei Europene cu privire la cererea de aderare la UE a țării noastre. Iar recent,  Republica Moldova a finalizat de completat cele două părți ale chestionarului. Acestea au fost transmise spre examinare înalților oficiali europeni.