Ana Baciu
Președintele finlandez Sauli Niinisto este așteptat să dea joi undă verde țării sale să se alăture alianței militare NATO. Această schimbare majoră a politicii de securitate vine ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia, scrie Reuters.
Finlanda, care împarte o graniță de 1.300 km și un trecut tensionat cu Rusia, și-a intensificat treptat cooperarea cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, ca partener, de când Rusia a anexat Crimeea în 2014.
Țara s-a abținut să se alăture pentru a menține relații de prietenie cu vecinul său estic.
Niinisto conduce politica externă a Finlandei în cooperare cu Guvernul conform constituției și, prin urmare, poziția sa este considerată decisivă pentru aplicare. De asemenea, se așteaptă ca Guvernul și Parlamentul să-și dea aprobările pentru decizia în curând.
„Mesajul meu este clar: Finlanda își va asigura securitatea. Asta nu este în detrimentul nimănui", a spus Niinisto săptămâna trecută, după întâlnirea cu comisia de apărare a Parlamentului.
Într-un interviu pentru ziarul finlandez Ilta-Sanomat luna trecută, el a spus: „Dacă se întâmplă așa cum pare probabil ca Finlanda și Suedia să se alăture (NATO), atunci va crea un nou tip de Nord pentru noi, unul care este responsabil, stabil și puternic”, a spus Niinisto.
Viziunea finlandezilor asupra NATO s-a schimbat rapid după ce Rusia a inițiat ceea ce ea numește o „operație specială” în Ucraina.
Sprijinul publicului finlandez pentru aderarea la NATO a crescut la cifre record în ultimele luni, cel mai recent sondaj al radiodifuzorului public YLE arătând 76% dintre finlandezi pentru și doar 12% împotrivă, în timp ce sprijinul pentru aderare a persistat la doar aproximativ 25% ani de zile, înainte de războiul din Ucraina.
