Procesul de completare a chestionarului s-a realizat în câteva etape. Astfel, rolul Ministerului de Externe avea o latură de a înțelege cum va fi procesul până a primi chestionarul.

„Era menținută legătură zilnică cu colegii de la Bruxelles pentru a înțelege procesul de lucru, când va veni Chestionarul, câte întrebări va avea. Când l-am primit, ne-am adunat și am început repartizarea întrebărilor pe instituții, noi deja aveam o schemă logică cum vom desfășura întreaga activitate”, a declarat secretarul de stat din cadrul ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Vlad Cuc.

Prima etapă a fost completarea în cadrul instituțiilor publice.

„În primul rând au fost funcționarii publici, care au fost desemnați responsabili de capitol. De obicei, era secretarul de stat dintr-un minister care deține portofoliul tematic al acelui capitol. Mulți secretari de stat au scris porțiuni din chestionar”, susține deputatul Adrian Băluțel, care a fost responsabil de coordonarea procesului.

Ulterior secretarul de stat era responsabil să organizeze activitatea funcționarilor publici din subordinea sa.

„Am creat un ordin pe intern în care am implicat nu doar șefii de direcții, ci și șefii, consultanții din cadrul ministerului pentru direcțiile de ramură. Dar nemijlocit și colegii din instituțiile subordonate care implementează aceste politici”, a declarat secretara generală din cadrul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), Lilia Dabija.

Totodată, a fost implicată societatea civilă pe diferite aspecte tematice, dar și reprezentanți ai diasporei pe anumite domenii, care au avut rolul de a redacta și de a veni cu sugestii.

„Vorbim aici despre implicarea activă a societății civile, a cetățenilor noștri de pe diverse continente, SUA, Canada, Europa, care au venit cu îmbunătățiri pentru aceste texte. Am avut o contribuție a colegilor din cadrul ministerelor României, care au venit cu sugestii pe text”, susține Natalia Suceveanu.

Totodată, au fost implicate persoane în exercițiul de verificare a răspunsurilor, de traducere, editare și machetare a documentului final.

Deadline-uri și muncă peste program

„Noi am făcut o ședință internă cu toate direcțiile implicate și am rugat să pună deoparte vizitele, materialele pentru alte procese și să prioritizeze chestionarul, pentru că a fost un termen limitat”, ne-a spus secretarul de stat din cadrul MAEIE, Vlad Cuc.

Potrivit deputatului Adrian Băluțel, la prima parte a chestionarului s-a lucrat 11 zile, iar la cea de-a doua parte - 22 de zile. Astfel, a doua parte a chestionarului s-a completat și în perioada sărbătorilor pascale.„A fost un exercițiu care s-a derulat concomitent cu activitățile noastre uzuale. Totuși, prioritatea a avut-o chestionarul”, a mărturisit Lilia Dabija.

Pe alocuri, experții din afara structurilor de stat mărturisesc că au întâmpinat pe alocuri unele momente mai complicate.

„Cel mai dificil lucru din revizuire a fost când funcționarii scriau foarte puțin și cu foarte multe link-uri către proiecte de legi, fătă a explica ce înseamnă acel lucru”, susține analistul investițional bancar stabilit la Londra, Dumitru Vicol.

Ce conține chestionarul pentru aderare la Uniunea Europeană

Chestionarul de aderare la Uniunea Europeană a fost structurat în două părți. Prima partea a avut peste 10 capitole și conținea 369 de întrebări. Cea de-a două parte a avut 33 de capitole și 1.822 de întrebări.

Potrivit deputatului Adrian Băluțel, primul chestionar a cuprins întrebări generale.

„De exemplu întreabă cum funcționează Parlamentul Republicii Moldova? Al doilea chestionar întreabă care sunt standardele fito-sanitare pentru vânzarea cărnii de găină în Republica Moldova, întrebările sunt mult, mult mai tehnice și sectoriale”, a punctat deputatul.

Cancelaria de stat a fost responsabilă de subiectele care țineau de domeniul funcției publice, reforma administrației publică, planificare strategică sau modul în care se realizează procedura de compatibilitate cu legislația UE.

„Noi am fost cei care am încercat să le oferim colegilor suportul metodologic necesar pentru completarea chestionarului. Am dezvoltat și le-am propus o metodologie de instrucțiuni de completare a răspunsurilor pentru că era necesar să avem un document omogen”, a punctat șefa Centrului de armonizare a legislației, Cancelaria de stat, Natalia Suceveanu

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene au fost responsabili de capitolul 31, care a avut circa 50 de întrebări, unde erau patru subcapitole. Ministerul Infrastructurii și dezvoltării regionale a avut de completat patru capitole, dar au fost implicați în acordarea răspunsurilor pentru alți colegi.

Directorul Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Adrian Lupușor, susține că cest proces este o autoevaluare din partea Guvernului cu privire la situația din țară pe toate componentele ce vizează acquis comunitar, acele legi, cadru instituțional, politicile care țin de comerț, investiții, infrastructura calității.

Amintim că autoritățile de la Chișinău au completat și transmis vineri, 22 aprilie, prima parte a chestionarului de aderare la Uniunea Europeană. Documentul a fost înmânat ambasadorului UE la Chișinău, Janis Mazeiks, în cadrul unei ceremonii la care a participat și conducerea țării.

Diplomatul european a anunțat în cadrul ceremoniei că autoritățile de la Chișinău au primit și cea de-a doua parte a chestionarului de aderare la UE.

Amintim că la 3 martie, președinta Maia Sandu a semnat cererea de aderare la UE. Documentul este adresat lui Emmanuel Macron, președintele Franței, țara care astăzi deține Președinția Consiliului Uniunii Europene. Cererea a fost ulterior expediată la Bruxelles.

La data de 11 aprilie, Reprezentanții R. Moldova au primit, la Luxemburg, chestionarul Comisiei Europene cu privire la cererea de aderare la UE a țării noastre. Răspunsurile care vor fi completate ar urma să releve pregătirea R.Moldova pentru aderarea la uniune.

Menționăm că, la 28 februarie, Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderarea la Uniunea Europeană după un model simplificat în regim de urgență. Ulterior, la 1 martie, Parlamentul European a votat o rezoluție prin care cere instituțiilor blocului comunitar să acorde Ucrainei statutul de țară candidată UE.