Cum ar putea R. Moldova să-și diversifice soiurile de fructe exportate către UE?
Pentru ca Moldova să crească și sa diversifice exporturile către UE, în primul rând, producţia obţinută trebuie să întrunească anumite cerinţe așa cum este și în cazul prunelor ca exemplu, care de la an la an se exportă tot în mai multe cantități.
Așadar, avem nevoie în primul rând de calitate înaltă la produsul final care ajunge pe raft și asta ar însemna mai multe etape parcurse pentru integrarea în lanțul valoric. Câteva dintre principalele cerințe, să le spunem așa, pentru ca produsele să poată ajunge pe piața UE ar începe cu:
- înființarea plantațiilor moderne intensive sau super-intensive cu producere anuală constantă și de calitate înaltă, pentru asigurarea livrării loturilor constante către cumpărător;
- nivel minim de reziduuri de pesticide acceptate;
- sortarea, calibrarea și condiții înalte de păstrare a fructelor;
- ambalaj conform cerinţelor europene, inclusiv ambalaje personalizate;
- asigurarea trasabilităţii produselor.
Toate acestea fac parte dintr-un proces care este nevoie de planificat din timp, pentru obținerea certificării cum ar fi GLOBAL GAP, GRASP, necesare producătorului care dorește să ajungă pe alte piețe din afara Comunității Statelor Independente (CSI).
La fel, un aspect destul de important pentru anumite produse perisabile este și integrarea în lanțul frigorific, care începe de la prerăcire și ajungerea acestora până la raft în condiții optime de păstrare.
Un alt aspect important este observarea diferenţelor la preferinţele consumatorilor pe această piaţă, fiind nevoie de cultivarea noilor soiuri cerute de piaţa UE, cum ar fi de exemplu unele soiuri de mere. De asemenea și în cazul cireșelor, se solicită să fie de calibru mare, mai roșii pronunțat spre negru, etc.
Cum a ajuns România să fie cel mai mare importator de fructe din R. Moldova pe piața europeană?
România este cel mai mare importator de fructe moldoveneşti din UE, datorită în primul rând semnării Acordului de Liber Schimb dintre R. Moldova şi blocului comunitar și a faptului că este singurul stat vecin membru al UE . Mai mult, datorită proximității, agricultorii suportă costuri mai mici comparativ cu alte piețe de desfacere. De asemenea, preferinţele consumatorilor oarecum sunt asemănătoare cu ale noastre.
Un alt motiv ar fi embargourile sezoniere care au mai fost impuse de Rusia şi Belarus, pieţe de desfacere pe care de fapt ajung cele mai multe loturi de fructe autohtone. În acest context, producătorii de obicei se orientează în primul rând spre România, apoi încearcă să penetreze și alte piețe fie din UE, fie altele mai îndepărtate, cum de fapt se întâmplă și în acest an.
Din ce motiv prunele sunt cele mai exportate soiuri de fructe către UE?
Prunele devin tot mai apreciate pe piaţa UE, datorită gustului, calităţii și nu în ultimul rând al marketingului. Producătorii se orientează în ultimii ani pe plantarea livezilor cu soiuri mai populare solicitate de piața UE, asa cum sunt de exemplu prunele Stanley.
De asemenea, ei investesc în tehnologii moderne de producere şi post-recoltare, ambalaj corespunzător și obțin certificate GLOBALG.A.P/GRASP.
Producătorii devin de fapt conştienţi că în aşa mod îşi asigură rentabilitatea activităţii din agricultură pe termen lung şi pot intra pe pieţe noi. Drept rezultat, în 2021 R. Moldova a valorificat în total o cotă de export în UE fără taxe de 15 mii de tone.
Principalele destinații europene pentru prune au fost: România, Polonia, Germania, Cehia, Croația, Austria, etc.
De ce cel mai mic volum de fructe exportat este cel al vișinelor?
În primul rând, suprafaţa livezilor de vişine este destul de mică, aproape 1 mii ha pe rod și respectiv în structura livezilor de sâmburoase, ele ocupă doar 0,08%.
De asemenea, au și o productivitate medie redusă, circa 3 t/ha, ceea ce determină obţinerea unei recolte globale mici pe țară. Ponderea principală ocupă produsele în stare proaspătă, care sunt destinate consumatorilor finali de pe piaţa internă. Restul merg la procesare în industria alimentară.
Astfel, pentru export rămâne o cantitate destul de mică. Totodată, mulți din agricultori sunt rezervați în a extinde suprafețele de care dispun cu vișin, dat fiind faptul că sunt produse destul de perisabile și ar necesita condiții speciale de păstrare și manipulare în stare proaspătă.
Cum au ajuns statele CSI să fie principalul importator de fructe din R. Moldova?
Motivul principal nu este faptul că nu există alte piețe alternative, ci anume aceste piețe din CSI atestă o simplificare din punct de vedere a certificărilor, logisticii, calității și oferă pentru producţia moldovenească prețuri destul de atractive.
În acelaşi timp, preferințele consumatorilor din spaţiul CSI corespund în mare parte cu sortimentul de produse pe care producătorii din R. Moldova le propun. De aici vine şi tendinţa multora dintre producători de a planta livezi cu soiuri populare anume în aceste ţări, iar când apar diferite circumstanțe și caută să exporte loturi de produse în UE, se ciocnesc cu problema certificării și cu faptul că aceste soiuri nu corespund preferinţelor consumatorilor europeni.
Din ce motiv noi nu exportăm către UE aceleași cantități ca și în CSI?
Noi nu exportăm către UE aceleași cantități de fructe precum în CSI fiindcă sunt taxe pentru import, cu excepția cotelor de import scutite de taxe, cerințele sunt mai riguroase, preferințele consumatorului diferă.
Acestea sunt câteva din motivele care nu fac pe deplin atractivă piața UE pentru producătorii noștri. Alte aspect care ar influența acest fapt mai sunt:
respectarea redusă a bunelor practici agricole,
lipsa sistemelor de irigare, antigrindină, antiîngheț, antiploaie, care au un rol esenţial în obţinerea unei producţii de calitate,
infrastructură slab dezvoltată post-recoltare
ambalaje necorespunzătoare
investiții și lipsa cunoştinţelor de marketing
lipsa certificatelor internaţionale GLOBAL GAP/GRASP (circa 100 de agricultori certificați GLOBALG.A.P și circa 40 – GRASP)
Când exporturile în UE ar putea ajunge la același volum precum în CSI?
În primul rând când producătorii vor conştientiza pe deplin necesitatea investirii şi îmbunătăţirii aspectelor enumerate mai sus şi vor avea o gândire strategică orientată pe termen lung.
Dar se vede că în ultimul timp, luând în calcul tot ce se întâmplă în spațiul CSI, producătorii se gândesc foarte bine la piețele de desfacere, ceea ce și este corect.
Întotdeauna spun, mai întâi analizăm piața și potențialul nostru de a ajunge în ea, a o cuceri cu produsul nostru, apoi începem însăși producerea.
Pe lângă cele enumerate, desigur este necesar să avem cât mai mari cote de export, fără taxe oferite de către UE, pentru putea face față concurenței, inclusiv asupra prețurilor.
Care sunt principalele beneficii ale pieței agricole a UE?
Desigur, odată ajunși pe piața UE obținem unele beneficii, dar totodată, e necesar sa fim foarte atenți în ce privește loialitatea față de consumatorul european pentru colaborare pe termen lung. Așadar s-ar mai enumera:
Puterea de cumpărare mare a populaţiei din UE;
posibilitate de încheiere a contractelor pe termen mai lung;
creşterea preţurilor de achiziţie a importatorilor UE pentru un produs de calitate, respectiv obţinerii unor venituri mai mari;
existenţa unui cadru regulator eficient și altele.
Republica Moldova poate să exporte fără taxe către UE următoarele cote stabilite:
40 de mii de tone de mere proaspete;
10 mii de tone de struguri proaspeți de masă;
15 mii de tone de prune proaspete;
1 500 de tone de cireşe proaspete.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.