Pe urmele copiilor dispăruți: Doar într-un singur an, 10 copii au fost abuzați sexual

Pe urmele copiilor dispăruți: Doar într-un singur an, 10 copii au fost abuzați sexual

În anul 2021, 823 de copii au fost dați dispăruți. E cu zece minori mai mult decât în 2020. În cea mai mare parte din cazuri este vorba de plecări voluntare, majoritatea disparițiilor fiind înregistrate în rândul adolescenților. Potrivit datelor oferite de către Inspectoratul General al Poliției din Republica Moldova, la momentul actual nu este înregistrat vreun dosar în care minorii să fie răpiți sau dispăruți fără urmă. Problema însă este una dureroasă, iar cel puțin doi copii pe zi sunt dați dispăruți. La fel, în anul 2021, zece minori au fost victimele infracțiunilor privind viața sexuală. AGORA vă prezintă un material despre cifrele disparițiilor, motivele care le-ar mișca pe copii să plece de acasă și cazuri de rezonanță din țară și de peste hotare. 

Copiii din statistici

Inspectoratul General al Poliției a declarat pentru AGORA că 823 de minori au fost declarați dispăruți în 2021. 709 dintre ei au fugit voluntar de la domiciliu sau alte forme de protecție înregistrate. Media zilnică a numărului de copii care au fugit voluntar de acasă sau alte forme de protecție este de 2,12, iar majoritatea minorilor sunt depistați în timp de 24 ore.

Partea cea mai tragică al acestui fenomen este că în anul 2020 trei copii au fost depistați decedați, în anul 2021 doi copii. Totodată, în anul 2020 patru dintre minorii dispăruți au fost victimele infracțiunilor sexuale, iar în anul 2021 au fost înregistrate zece astfel de infracțiuni asupra copiilor.

Dispariții „voluntare” în rândul copiilor

Poliția susține că majoritatea minorilor care practică fuga voluntară de la domiciliu sau alte forme de protecție, au vârsta cuprinsă între 13 și 16 ani.

„Nu există la moment o cercetare realizată în Republica Moldova, care ar scoate în evidență cauzele dispariției copiilor și motivele care îi determină pe copii să părăsească voluntar locuința. Pentru anul 2023, avem planificată o cercetare pentru a scoate în evidență aceste motive”,  spune pentru AGORA Viorica Matas, director executiv A.O. CONCORDIA. Proiecte Sociale.

Din experiența sa în domeniu, Viorica Matas susține că părăsirea voluntară a locuinței are loc atunci când:

- Sunt conflicte între membrii familiei;

- Copiii nu se simt înțeleși;

- Au un grup de prieteni și împreună decid să plece undeva;

În cazul copiilor din servicii de protecție, părăsirea voluntară are loc atunci când:

- Copiii sunt în perioada de adaptare

- Trec greu prin experiența lor de părăsire și pierdere a familiei

- Au stat prea mult timp în stradă și acceptă cu dificultate statul în centru, reguli

Pentru a preveni acest fenomen, copiii trebuie informați despre riscurile existente în stradă. În cadrul Centrelor gestionate de A.O. „CONCORDIA. Proiecte sociale”, au loc acțiuni de informare a copiilor, specialiștilor și familiilor copiilor care vin la serviciile de zi. Copiii care au trăit experiențe traumatizante sau au avut modele de viață nesănătoase beneficiază, în cadrul centrelor, de consiliere socială și psihologică și toți angajații centrului oferă copilului susținere pentru o integrare armonioasă în serviciul de plasament.

În pofida accesului la informație și dezvoltarea tehnologiilor, adolescenții continuă să dispară. De ce?

AGORA a contactat-o pe psihologa Anna Comendant pentru a afla de ce minorii continuă să plece de acasă, deși trăim în era tehnologiilor. „Unul din motive e vârsta, atât de sensibilă emoțional și instabilă, încât toți (da inclusiv și eu și tu, cel ce citești) cel puțin o dată te-ai gândit la un scenariu în care fugi de acasă. Și nu pentru că „eram tineri și proști", „nu eram iubiți", dar pentru că emoțiile predomină la vârsta adolescenței și ele ne fac să fim radicali”, spune specialista.

Totuși, cum se face că unii se opresc la gând fără fapte? Factori sunt câțiva, conform Annei Comendant. 

1. Deschiderea părinților spre comunicare și iertare;

2. Frica și conștientizarea riscurilor;

3. Mediul social din care face parte  (de ex. prietenii).

Psihologa remarcă faptul că nu bunurile materiale, avuția sau statutul social al familiei determină un minor să rămână în familie sau să revină, ci climatul emoțional. Comunicarea, încrederea reciprocă, precum și consolidarea încrederii în sine, dezvoltarea gândirii mature, cunoașterea și formarea relațiilor amicale cu prietenii minorului - aceștia ar fi pilonii menținerii copiilor în familie.

Orice constrângere în termen îndelungat va hrăni dorința de evadare și fugă

„În prezent, se desfășoară tot mai multe campanii de informare și sensibilizare a tinerilor, însă atâta timp cât ele sunt făcute fără a oferi un cadru amical la care copilul ar putea să adere în caz de „criză emoțională" rezultatele nu sunt vizibile”, afirmă Anna Comendant

Totodată, psihologa recomandă înscrierea tinerilor în diferite grupuri de susținere și terapie pentru adolescenți, subliniind că în grup maturizarea emoțională prin suport reciproc are loc mult mai rapid.

25 Mai - Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți

În 1983, președintele SUA, Ronald Reagan, a avut inițiativa de a declara „Ziua copiilor dispăruți”, pe 25 mai. Această dată nu a fost aleasă întâmplător, ea amintind de cazul cutremurător al băiatului Etan Kalil Patz, în vârstă de șase ani, declarat dispărut la 25 mai 1979, în Manhattan, New York. Copilul nu a fost găsit nici până în prezent, fiind declarat oficial decedat în 2001. Chiar dacă dosarul minorului pare avea o finalitate, investigațiile legate de acest caz continuă și în prezent.

Începând cu 2001, ziua dedicată copiilor dispăruți a devenit internațională, fiind promovată de Centrul internațional pentru copiii dispăruți și exploatați (International Centre for Missing & Exploited Children). La nivel mondial, sunt organizate acțiuni care au scopul de a sensibiliza opinia publică cu privire la problema copiilor declarați dispăruți în întreaga lume.

Ca simbol al acestei zile a fost aleasă floarea de „nu-mă-uita” – „forget me not” – (Myosotis sylvatica), datorită numelui ei și faptului că înflorește în luna mai.

În ultimii ani, mass-media de la noi a relatat despre mai multe cazuri în care au dispărut copii, majoritatea acestor acestor situații având un final tragic. 

În luna noiembrie al anul 2016, întreaga țară era zguduită de cazul Cristinei Parhomenco, minora de 14 ani din Străşeni, care a fost dispărută, iar apoi găsită decedată într-o clădire părăsită din Strășeni. Patru adolescenți, care aveau între 13 și 17 ani, au fost condamnați pentru omor.

Cristina Parhomenco a dispărut la data de 25 noiembrie 2016. Adolescenta se pornise spre casă, însă așa și nu a ajuns la destinație. Cristina a ieșit în jurul orei 15:00, la o plimbare prin parcul din oraș, iar de atunci nu a mai fost de găsit. Părinții minorei au alertat poliția, iar corpul acesteia a fost găsit la trei zile de mai mulți voluntari, care au pornit în căutarea fetei. Expertiza medico-legală a arătat că minora a fost lovită în cap, de nenumărate ori, cu un obiect greu, iar în urma rănilor a murit.

Un alt caz s-a produs în anul 2020, când un minorul de 15 ani a fost găsit fără suflare pe marginea unui drum. Poliția a fost alertată și informată despre dispariția copilului de către familie, care la 25 septembrie 2020 a plecat de acasă și nu s-a mai întors.

Oamenii legii au demarat imediat acțiunile de căutare, cu implicarea tuturor forțelor, iar în urmă măsurilor întreprinse de polițiștii din Fălești, la 30 septembrie 2020, minorul a fost găsit decedat în adiacentul drumului dintre localitățile Catranîc și Glinjeni. Moartea adolescentului ar fi fost provocată de lovitura unei mașini.

Tot în 2020, toată țara a deplâns moartea lui Beniamin Osipciuc, un copil de 6 ani din Hîncești, căutat de părinți și poliție, după ce a dispărut la 26 mai 2020.

Zeci de polițiști și voluntari au fost mobilizați în căutarea minorului. Poliția de Frontieră susținea că băiatul nu a fost scos din țară. Primăria Hîncești oferea 10 mii de lei persoanelor care dețineau informații relevante pe acest caz. Iar primarul orașului, Alexandru Botnari, promitea o recompensă de 300 de mii de lei pentru informațiile care vor ajuta la găsirea copilului. Totodată, fostul primarul de Bălți, Renato Usatîi, a promis o răsplată de până la 20 de mii de euro (aproape 390 de mii de lei – n.r.) pentru informații relevante despre locul aflării lui Beniamin.

La câteva zile distanță, trupul lui Beniamin Osipciuc a fost găsit în toaleta din curtea casei.

Unde este Laura? O mamă își caută fiica dispărută de 36 de ani 

Au trecut aproape patru decenii de când Laura este căutată de mama sa, Maria Porubin. Laura a dispărut în ziua de 24 decembrie a anului 1986, copila avea pe atunci opt ani. Deși autoritățile au renunțat după 10 ani de căutări, mama fetei mai speră să o revadă pe Laura. 

Maia Porubin, profesoară pe atunci la o școală din sectorul Botanica al capitalei, și-a trimis fetița de opt ani să-i aducă cheile de acasă și de atunci nu a mai văzut-o.

Potrivit publika.md au urmat căutări îndelungate, clarvăzători, articole în ziare și reportaje la televizor, însă în zadar. Femeia susține că nu există zi să nu se gândească la fiica ei: „Al 36-lea an merg pe pământ ca o umbră, eu așa tot timpul îmi zic. Tot timpul la culcare stau și mă gândesc că uite eu mă culc, dar eu nu știu tu unde ești. Trăiesc cu speranța și câteodată așa îmi amintesc că eu am unele vise că, iată, vine acasă, dar o visez mereu așa cum o cunosc, nu am visat-o niciodată matură".

Astfel de cazuri sunt înregistrate, din nefericire, în întreaga lume, unele dintre ele nefiind elucidate nici până în prezent. O astfel de istorie are și dosarul lui Madeleine McCann, dispărută pe 3 mai 2007, la vârsta de trei ani, atunci când era în vacanță alături de părinții săi în Portugalia.  Povestea copilei a devenit cunoscută întregii lume, însă „Maddie” nu a fost găsită nici până în prezent și nimeni nu a fost acuzat pentru dispariția ei.

Poliția portugheză a clasat dosarul, dar l-a redeschis ulterior. Au existat de-a lungului timpului diverse ipoteze, speculații, mii de piste și aproximativ 600 de persoane investigate de detectivi din Marea Britanie. La fel, Scotland Yard a deschis propria anchetă, cheltuind 11 milioane lire sterline, dar cercetările nu au dat vreun rezultat.

De un final fericit se bucură istoria lui Christopher Ramirez. În 2021, copilul în vârstă de 3 ani, a dispărut într-o pădure din apropierea casei sale din Texas, SUA, dar a fost găsit în viață. Băiețelul ar fi urmat câinele familiei, dar nu a mai putut găsi drumul înapoi.

Minorul a fost găsit după 4 zile de căutări de către proprietarul unui teren din apropierea autostrăzii din Grimes, Texas. 

Poți face diferența

Dacă îți iei un abonament cu doar 48 lei pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent.

Vezi și aceste știri
Italia declară stare de urgență în cinci regiuni nordice din cauza celei mai grave secete din ultimii 70 de ani

Italia declară stare de urgență în cinci regiuni nordice din cauza celei mai grave secete din ultimii 70 de ani

Un bebeluș de trei luni a decedat după ce ar fi fost aruncat de la etaj de către tatăl său

Un bebeluș de trei luni a decedat după ce ar fi fost aruncat de la etaj de către tatăl său

Cel puțin șase persoane au murit și 20 au fost rănite în timpul unui atac ce a avut loc în SUA de Ziua Independenței

Cel puțin șase persoane au murit și 20 au fost rănite în timpul unui atac ce a avut loc în SUA de Ziua Independenței

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.