SINTEZĂ | Ce se coace la Moscova în timp ce alte țări vor să adere la NATO, cum războiul a închis jumătate din afacerile ucrainești și când ne paște o criză de grâne

SINTEZĂ | Ce se coace la Moscova în timp ce alte țări vor să adere la NATO, cum războiul a închis jumătate din afacerile ucrainești și când ne paște o criză de grâne

Presa internațională urmărește în continuare evoluțiile din Ucraina, evidențiind însă și consecințele la scară globală pe care le are conflictul. În timp ce alianțele militare inter-guvernamentale își întăresc pozițiile, securitatea alimentară și economică a tot mai multe țări este amenințată de războiul prelungit. Sinteza de astăzi a presei internaționale este pregătită de partenerii AGORA, Fundația Noroc Olanda.

A tuNATO și i-a adunat

Din cotidianul finlandez Finland Today aflăm despre decizia oficială a Finlandei de a solicita aderarea la NATO. Înaintea agreării unei decizii comune în acest sens, președintele finlandez Sauli Niinistö l-a telefonat pe președintele rus Vladimir Putin pentru a-i comunica această decizie. Niinistö nu s-a arătat surprins de reacția președintelui care a declarat că decizia este o „greșeală și că nimic nu a amenințat Finlanda”. Președintele Niinistö își bazează opinia privind aderarea la NATO, printre altele, pe mediul de securitate modificat din Finlanda, din cauza atacului Rusiei împotriva vecinului său estic, Ucraina. Un alt motiv este suveranitatea: lucrurile s-au schimbat la sfârșitul anului trecut, atunci când președintele Niinistö a aflat că Rusia a cerut ca NATO să nu aibă voie să accepte noi membri. În același timp, Prim-ministra Marin a spus că dorește să evite un posibil război, iar atunci când ia în considerare scenariile cele mai nefavorabile, cum ar fi amenințarea nucleară, NATO va oferi securitatea necesară în răspunsul său.

Ea a numit posibila aderare un „act de pace prin se va evita posibilitatea unui război în Finlanda”. „Am avut războaie cu Rusia și nu ne dorim un astfel de viitor pentru noi și pentru copiii noștri.” Parlamentul finlandez urmează să analizeze decizia privind accederea Finlandei la NATO.

Și Suedia și-a anunțat oficial decizia de a se alătura NATO. Prim-ministra Magdalena Andersson a declarat că această mișcare va marca o nouă „eră” pentru Suedia, relatează Euronews. Anunțul a venit după o dezbatere din parlamentul suedez care a arătat că există un sprijin uriaș pentru aderarea la NATO. Social-democrații suedezi au generat o schimbare a poziției de lungă durată a partidului conform căreia Suedia trebuie să rămână nealiniată, deschizând calea pentru o majoritate clară pentru apartenența la NATO în parlament. Opinia publică din ambele țări nordice a fost ferm împotriva aderării la NATO înainte de invazia rusă a Ucrainei din 24 februarie, însă sprijinul pentru aderarea la NATO a crescut rapid în ambele națiuni după aceea. Odinioară putere militară regională, Suedia a evitat alianțele militare de la sfârșitul războaielor napoleoniene. La fel ca Finlanda, a rămas neutră pe tot parcursul războiului rece, dar a format relații mai strânse cu NATO după colapsul sovietic din 1991. După invazia rusă a Ucrainei, guvernele din Finlanda și Suedia au răspuns prin inițierea rapidă a discuțiilor între partidele politice cu privire la aderarea la NATO. Anterior, președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia „nu are nicio problemă” cu aderarea Suediei sau Finlandei la NATO. „Și, prin urmare, în acest sens, nu există nicio amenințare directă la adresa Rusiei, creată de expansiunea care implică aceste țări, dar extinderea infrastructurii militare pe acest teritoriu va genera, desigur, reacția noastră ca răspuns.” Putin a făcut aceste declarații în cadrul summit-ului de la Moscova al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă condusă de Rusia, care include alte cinci țări ex-sovietice.

Peskov a explicat diferența dintre intrarea în NATO a Ucrainei și a țărilor scandinave, titrează publicația rusă Kommersant.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a spus că posibila intrare a Ucrainei în NATO ar putea duce la o dispută teritorială între Rusia și un stat care face parte din alianță. Rusia nu are dispute teritoriale cu Suedia și Finlanda, care intenționează să se alăture alianței, a adăugat Peskov.

În timpul apelului de presă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a spus că Rusia urmărește „foarte îndeaproape” extinderea planificată a NATO și „există motive pentru o analiză foarte profundă a posibilelor consecințe”.

Kremlinul este convins că aderarea Finlandei și Suediei la NATO nu va consolida și îmbunătăți „arhitectura de securitate de pe continentul nostru”. „Nu avem dispute teritoriale nici cu Finlanda, nici cu Suedia. În timp ce Ucraina ar putea deveni potențial membră a NATO, și atunci Rusia ar avea o dispută teritorială cu un stat care participă la alianță, care implică riscuri uriașe pentru întreg continentul”, a spus Dmitri Peskov. Purtătorul de cuvânt a adăugat că aceasta este o „problemă gravă” care „provoacă îngrijorare” în Rusia. „Vom urmări foarte atent care vor fi consecințele acestei aderări a Finlandei și Suediei la NATO în ceea ce privește aplicarea, din punct de vedere al securității noastre, care trebuie asigurată într-o manieră absolut necondiționată”, a spus el.

Adunarea Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) la Moscova

În același timp, Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), care include Rusia, Kazahstan, Republica Kârgâză, Armenia, Tadjikistan și Belarus, s-a întrunit luni, 16 mai la Moscova pentru a discuta mai multe subiecte, inclusiv războiul din Ucraina. David Merkel, cercetător asociat pentru geo-economie și strategie la Institutul Internațional de Studii Strategice abordează acest subiect într-un articol de opinie publicat de platforma de știri și analize EU Observer. În cei 30 de ani de existență ai OTSC de la prăbușirea Uniunii Sovietice, trupele au fost dislocate o singură dată. Asta s-a întâmplat în timpul evenimentelor din Kazahstan din ianuarie anul acesta, când susținătorii președintelui precedent au ieșit în stradă în semn de protest față de actualul președinte, Kassym-Jomart Tokayev.

Pentru a suprima protestele violente, Tokayev a cerut altor țări ale OTSC să trimită trupe și a ordonat un ordin de „împușcare pentru a ucide fără avertisment”, care a dus la moartea a cel puțin 232 de cetățeni.

OTSC a ignorat cererile primului ministru al Armeniei, Nikola Pashinyan, în timpul războiului cu Azerbaidjanul din 2020. În 2020, apelul de ajutor al Republicii Kârgâze a fost, de asemenea, ignorat. În prezent, doi membri ai OSTC, Republica Kârgâză și Tadjikistan, sunt implicați într-un conflict de frontieră în munții Pamir. David Merkel se așteaptă ca cel puțin Kazahstanul să-și exprime sprijinul pentru războiul Rusiei în Ucraina. Trecerea de partea Rusiei ar fi un mesaj important pentru poporul rus, care începe să simtă efectele sancțiunilor și izolării țării sale. Dovada că Rusia nu este singură l-ar ajuta pe Putin să-și mobilizeze oligarhii și populația rusă în spatele lui, crede Merkel. La fel ca NATO, OTSC are și un articol care spune că „un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor”.Potrivit lui Merkel, Rusia ar putea folosi articolul OTSC pentru a se apăra împotriva unui posibil contraatac ucrainean asupra Donbass-ului sau Crimeii, sau în scenariul (improbabil) al unei incursiuni ucrainene în Belarus. Putin ar putea, de asemenea, să solicite ajutor material de la OTSC în general sau să ceară în mod specific Kazahstanului să înceteze livrarea de petrol prin Consorțiul Caspian Pipeline. Dacă statele membre ale OTSC vor răspunde la astfel de apeluri este ceva ce nimeni nu poate prevedea, conchide Merkel. În cadrul aceluiași summit, la Kremlin a avut loc o întâlnire bilaterală a președinților din Belarus și Rusia, transmite portalul belarus Belta. În spatele ușilor închise, șefii de stat au discutat tete-a-tete mai multe probleme, printre subiectele de interes aflându-se activitatea comună a belarușilor și rușilor privind înlocuirea importurilor, transbordarea mărfurilor bieloruse în porturile rusești și construirea unui port belarus în apropiere de Sankt Petersburg, dar și lucrările comune în domeniul ingineriei rachetelor și în alte domenii.

Și G7 s-a adunat... 

Liderii țărilor membre ale Grupului celor Șapte (G7), format din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, SUA și UE (în calitate de membru neenumerat) au avut de asemenea o întâlnire în Germania pentru a discuta o serie de probleme, relatează Euronews. Războiul din Ucraina a fost subiectul cel mai important. Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a declarat că războiul a devenit o „criză globală”, afirmând că până la 50 de milioane de oameni, în special în Africa și Orientul Mijlociu, se vor confrunta cu foametea luna viitoare dacă cerealele ucrainene nu pot fi livrate acolo.

Ea a susținut că Rusia a ales în mod deliberat să extindă conflictul militar împotriva Ucrainei ca „război de cereale” la multe alte state din lume. Ea crede că strategia Rusiei este de a declanșa noi crize în lume pentru a destabiliza coeziunea internațională împotriva războiului Rusiei.

G7 a emis o declarație comună în care a spus că sunt „hotărâți să accelereze un răspuns multilateral coordonat pentru a menține securitatea alimentară și să fie alături de partenerii cei mai vulnerabili în acest sens”. De asemenea, G7 a cerut Chinei să nu sprijine Rusia și să renunțe la răspândirea dezinformării despre război, ceea ce China o face în prezent în mass-media de stat. Vineri, ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, a declarat că țara sa încearcă să se angajeze în discuții cu Rusia despre problema cerealelor, dar nu primește niciun feedback pozitiv de la Moscova.

Între timp, India, al doilea cel mai mare exportator de cereale din lume, a anunțat că interzice exporturile de grâu pentru a-și proteja propria securitate alimentară.

Deși cea mai mare parte a producției sale este pentru piața internă, mișcarea bruscă a Indiei ar putea avea efecte negative pe tot globul.

Moare business-ul ucrainean

Între timp, publicația Kyiv Independent relatează despre consecințele războiului. Potrivit constatărilor ONU, „conflictul prelungit din Ucraina afectează 9 din 10 ucraineni care vor ajunge în sărăcie sau aproape de sărăcie. Clădiri, drumuri, poduri, spitale și școli cu o valoare estimată la 100 de miliarde de dolari au fost distruse, potrivit guvernului ucrainean”.

Războiul a făcut ca jumătate din afacerile țării să se închidă complet, în timp ce cealaltă jumătate se luptă să supraviețuiască, se arată în constatările Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

„Conflictul ne-a reamintit că suntem cu toții conectați. Cea mai mare parte a lumii va simți efectele pe măsură ce ucrainenii sunt forțați să se retragă de pe scena economică a lumii, iar exporturile importante nu mai sunt disponibile. A existat deja un impact de anvergură și pe termen lung asupra dezvoltării internaționale. În viitor, soluțiile integrate de dezvoltare vor trebui să se afle în centrul răspunsului global la criză,”, conchide materialul.

Francezii scriu despre vinul moldovenesc

Moldova se regăsește din nou în presa internațională, de această dată în legătură cu impactul războiului asupra sectorului vitivinicol. „Domeniul viticol din sudul Moldovei care trăiește cu războiul în prag”, titrează publicația franceză Le Monde. Eugen Comendant, directorul grupului Cramele Purcari, a povestit pentru Le Monde despre cum vinăria s-a transformat peste noapte într-un centru de criză, circa 3000 de ucraineni trecându-le pragul în căutare de refugiu. Calmul a revenit la Purcari, în ciuda bombardamentelor de partea cealaltă a graniței, însă războiul are și un alt cost pentru această companie. Listat la Bursa de Valori din România, domeniului i-au scăzut acțiunile. Activitatea sa, care este în principal orientată spre export, suferă din cauza blocării accesului la Marea Neagră, prin care au tranzitat până acum transporturile sale către China, Japonia și Coreea de Sud. Vânzările în Ucraina și Belarus, care reprezentau 5% din cifra de afaceri, au încetat. Materialul face referire și la situația energetică a Moldovei: „De la cramele Purcari se vede și centrala termică Cuciurgan, foarte aproape, pe teritoriul Transnistriei, care furnizează 80% din energia electrică a Moldovei - dependență care a devenit o sursă de îngrijorare. Nu numai că enclava pro-rusă pretinde că este ținta manevrelor de destabilizare ucrainene aproape zilnic, dar incertitudinea cântărește și asupra continuării aprovizionării cu gaz în sine. Contractul care leagă gigantul rus Gazprom de grupul Moldovagaz a fost reînnoit în octombrie 2021, cu condiția însă ca Chișinăul să se angajeze, în urma unui audit, să-și stingă datoriile înainte de 1 mai. Din cauza războiului, nu a existat niciun audit, iar Rusia s-a mulțumit să dea o lună în plus răgaz”, explică Le Monde.

Acest material este realizat de Fundația Noroc Olanda.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim

Vezi și aceste știri
SINTEZĂ | 9 mai - brandul personal al lui Putin, ce cred europenii despre refugiații ucraineni și cum solul poate fi un factor decisiv în război

SINTEZĂ | 9 mai - brandul personal al lui Putin, ce cred europenii despre refugiații ucraineni și cum solul poate fi un factor decisiv în război

SINTEZĂ | Războiul Rusiei împotriva Ucrainei, ca instrument de PR pentru Guverne, motiv de revizuire a strategiilor de securitate ale multor țări și  eveniment care a schimbat percepția despre ziua de 9 mai

SINTEZĂ | Războiul Rusiei împotriva Ucrainei, ca instrument de PR pentru Guverne, motiv de revizuire a strategiilor de securitate ale multor țări și eveniment care a schimbat percepția despre ziua de 9 mai

SINTEZĂ | În „Azovstal” mai rămân oameni, canalele rusești sperie cu bomba atomică, iar pe 9 mai războiul poate lua o altă întorsătură

SINTEZĂ | În „Azovstal” mai rămân oameni, canalele rusești sperie cu bomba atomică, iar pe 9 mai războiul poate lua o altă întorsătură

SINTEZĂ |  Vot decisiv care schimbă politica externă a Germaniei, reacția UE la sistarea livrărilor de gaze către două țări comunitare și ce scrie presa internațională despre “momentul periculos” prin care trece Republica Moldova

SINTEZĂ | Vot decisiv care schimbă politica externă a Germaniei, reacția UE la sistarea livrărilor de gaze către două țări comunitare și ce scrie presa internațională despre “momentul periculos” prin care trece Republica Moldova

SINTEZĂ | Persona non-grata în loc de sancțiuni, ce crede lumea din Mexic sau Siria despre războiul ucrainean și cum apare R. Moldova în presa internațională

SINTEZĂ | Persona non-grata în loc de sancțiuni, ce crede lumea din Mexic sau Siria despre războiul ucrainean și cum apare R. Moldova în presa internațională

SINTEZĂ | Rusia expulzează diplomați, în timp ce țările europene calculează riscurile unui eventual embargo asupra petrolului rusesc

SINTEZĂ | Rusia expulzează diplomați, în timp ce țările europene calculează riscurile unui eventual embargo asupra petrolului rusesc

Advertoriale
Depozitul DINAMICO+ 11% dobândă fixă la EXIMBANK

Depozitul DINAMICO+ 11% dobândă fixă la EXIMBANK

Brandul autohton Linella explorează simțurile gustative și tactile în noua campanie ASMR (VIDEO)

Brandul autohton Linella explorează simțurile gustative și tactile în noua campanie ASMR (VIDEO)

Lentile progresive – îmbină trei perechi de ochelari în una

Lentile progresive – îmbină trei perechi de ochelari în una

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Moldova, I am back! | Diana Adamciuc: „Diferența dintre Cluj și Chișinău este că, cel puțin în această țară, eu am sentimentul de «acasă»”
    Moldova, I am back! | Diana Adamciuc: „Diferența dintre Cluj și Chișinău este că, cel puțin în această țară, eu am sentimentul de «acasă»”
  • Copiii știu mai bine: Costum de baie „tigrovîi” și bani destui. De ce avem nevoie pentru o vacanță perfectă (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: „Scump, dom'le, scump!” (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Leo Zbancă: Mie îmi place cel mai mult acasă pentru că avem ce construi, avem la ce visa, avem unde ne porni și avem tare mult lucru (VIDEO)
  • Moldova, I am back! | Gheorghe și Tatiana Cîvîrjic au revenit după 20 de ani acasă și au pus bazele unei afaceri cu aur lichid (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Doliu în Parlament. S-a stins din viață deputata PCRM Elena Bodnarenco
  • 2
    Ultima oră! Alertă cu bombă la Aeroportul Internațional Chișinău. UPDATE. Toți călătorii, evacuați
  • 3
    Atac armat într-un mall din Copenhaga. Autoritățile anunță despre mai multe persoane decedate
  • 4
    Ambasadorul Ucrainei în Turcia bate alarma: Ar fi fost reținută nava rusească cu cereale furate din Ucraina la bord
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.