„Sistemul Bologna ar trebui tratat ca o stare apusă”, a declarat Falkov pentru cotidianul Kommersant, deși nu a indicat un interval de timp pentru ieșirea Rusiei din standardul european.

„Viitorul aparține propriului nostru sistem de educație unic, care ar trebuie bazat pe interesele economiei naționale și pe oportunitățile maxime pentru fiecare student”, a mai spus acesta.

Actualmente recunoscut în 49 de țări, Procesul Bologna a fost lansat în 1999 pentru a crea un standard universal de învățământ superior în Europa. Rusia a fost de acord cu procesul voluntar în 2003, înlocuind diplomele „de specialitate” din era sovietică cu un sistem de două niveluri de diplome de licență de patru ani și calificări opționale post-universitare de doi ani în 2009.

Criticii sistemului au devenit mai vocali în ultimele săptămâni, autoritatea de supraveghere a educației din Rusia, Rosobrnadzor, cerând miercuri o eliminare graduală a cadrului european. Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nicolai Patrușev, a cerut ca statul să se reîntoarcă la fostul sistem sovietic, pe care l-a numit „cel mai bun model de educație intern din lume”.

„Doar atunci vom reuși să înfruntăm cu succes amenințările și provocările făcute de Occidentul colectiv pentru a influența conștiința individuală, de grup și publică (a rușilor)”, a spus Patrușev .

Intelectualii și analiștii politici ruși au avertizat anterior privind consecințele pentru studenții ruși dacă Rusia iese din Bologna.

„Diplomații ruși nu vor mai fi recunoscuți dincolo de Rusia. Studenții ruși nu vor putea intra la o universitate europeană pentru o diplomă de licență sau specialitate, să intre la un program doctoral sau să găsească un loc de muncă la fel de ușor ca înainte”, a spus, săptămâna trecută, analistul Ivan Preobrajenski într-un interviu pentru publicația online independentă The Insider.